 | as |
|
| Prenume [ pre-nu-me ] VEZI SINONIME PENTRU prenume PE ESINONIME.COM definiția cuvântului prenume în mai multe dicționareDefinițiile pentru prenume din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru PRENUME: PRENÚME substantiv neutru (conform limba franceza prénom, latina praenomen – înainte de nume): nume care se dă unui om la naștere și care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiași familii: nume de botez, nume mic. Astfel: Ilie, Dumitru, Frusina, Carmen, Nicolae, Margareta etc. Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru prenume: *prenúme n., plural tot așa (latina praenomen. vezi pronume). Nume care se punea înaintea numeluĭ de familie la Romanĭ, ca Marcus (Tullius Cicero) orĭ Caius (Julius Caesar). Azĭ, numele de botez. – Fals pronume. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRENUME: PRENÚME, prenume, substantiv neutru Nume care se dă unui om la naștere și care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiași familii; nume de botez. – Din limba franceza prénom, latina praenomen (după nume). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRENUME: PRENÚME, prenume, substantiv neutru Nume care se dă unui om la naștere și care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiași familii; nume de botez. – Din limba franceza prénom, latina praenomen (după nume). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRENUME: PRENÚME prenume n. Nume individual dat unui om la naștere, prin care se distinge fiecare membru al unei familii; nume mic; nume de botez. /<fr. prénom, latina praenomon Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PRENUME: PRENÚME substantiv neutru Numele (particular) dat cuiva la naștere, deosebit de acela de familie; nume mic. [Variante (prin confuzie) pronume substantiv neutru / conform limba franceza prénom, latina praenomen]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRENUME: PRENÚME, prenume, substantiv neutru (Spre deosebire de numele de familie) Nume care se dă fiecărui om la naștere, numele mic; nume de botez. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru prenume: prenume n. 1. nume, care, la Romani, preceda numele de familie: Cezar purta prenumele de Caius; 2. azi, nume de botez. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PRENUME: PRENÚME substantiv neutru nume care se dă cuiva la naștere; nume de botez. (după limba franceza prénom, latina praenomen) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prenume: prenúme (nume dat la naștere) substantiv neutru, articulat prenúmele; plural prenúme, articulat prenúmele Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRENUME: PRENUME substantiv nume de botez, nume mic, (impropriu) pronume. (Are prenume Ion.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prenume: prenúme (nume dat la naștere) substantiv neutru, plural prenúme Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRENUME' prenúmărPRENUMĂRÁPRENUMĂRÁREPRENUMĂRÁTPRENÚMEPRENUMERÁNTPRENUMERÁREPRENUMERÁȚIEPRENUMÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL prenume Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului prenume dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PRENÚME prenume n. Are prenumele Ion. Are prenume Ion. |
GRAMATICA cuvântului prenume? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prenume. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul prenume poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE prenume? Vezi cuvântul prenume desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prenume?[ pre-nu-me ] Se pare că cuvântul prenume are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL prenume |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da greș?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul prenume are forma: prenúme
