 | as |
|
| Prezumţie [ pre-zum-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU prezumţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului prezumtie în mai multe dicționareDefinițiile pentru prezumtie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PREZUMȚIE: PREZÚMȚIE, prezumții, substantiv feminin 1. Părere întemeiată pe aparențe, pe unele date nesigure (în lipsă de do vezi reale); supoziție, presupunere. 2. (juridic) Consecință logică trasă de către lege sau magistrat, din stări sau împrejurări cunoscute. 3. Părere prea bună despre sine însuși, încredere neîntemeiată în forțele sau în meritele proprii; înfumurare, îngîmfare. [Sînt] ajunși în acel grad de prezumție unde orice critică cît de justă li se pare pornită din invidie. ALECSANDRI, S. 45. Vițiurile de care trebuie să te ferești mai mult sînt prezumția și mîndria. KOGĂLNICEANU, S. 45. ♦ Încredere neîndreptățită într-un ajutor din afară, într-o împrejurare favorabilă sau în forțele proprii; supraestimare. Nu poate avea prezumția deșartă să creadă că va avea mai multe baionete decît au avut predecesorii lui. literar ANTIMONARHICĂ 162. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PREZUMȚIE: PREZÚMȚIE, prezumții, substantiv feminin 1. Părere întemeiată pe aparențe, pe ipoteze, pe deducții; presupunere, supoziție. ♦ (juridic) Concluzie trasă de lege sau de organul de jurisdicție asupra existenței unui fapt necunoscut și care nu poate fi dovedit direct, prin confirmarea unui fapt cunoscut, vecin și conex. • Prezumție de nevinovăție = considerare a unei persoane acuzate și implicate într-un proces penal ca nevinovată și tratată ca atare până la pronunțarea sentinței judecătorești. 2. Părere exagerat de bună despre sine; înfumurare, aroganță. – Din limba franceza présomption, latina praesumptio. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PREZUMȚIE: PREZÚMȚIE prezumtiei forme 1) Părere bazată numai pe fapte aparente; presupunere; supoziție; ipoteză. • prezumtie de nevinovăție principiu juridic potrivit căruia o persoană învinuită de săvârșirea unei infracțiuni este considerată nevinovată până în momentul când vinovăția ei va fi stabilită de lege. 2) Opinie prea avantajoasă și neîntemeiată despre sine; supraestimare proprie. [G.-D. prezumției; silabe -ți-e] /<fr. présomption, latina praesumptio, prezumtieonis Forme diferite ale cuvantului prezumtie: prezumtiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PREZUMȚIE: PREZÚMȚIE, prezumții, substantiv feminin (livresc) 1. Părere întemeiată pe aparențe, pe ipoteze, pe deducții; presupunere, supoziție. ♦ Recunoaștere a unui fapt ca autentic din punct de vedere juridic, până la proba contrară. 2. Părere exagerat de bună despre sine; înfumurare, aroganță. – Din limba franceza présomption, latina praesumptio. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PREZUMȚIE: PREZÚMȚIE substantiv feminin 1. Părere întemeiată pe fapte aparente; presupunere; supoziție. 2. Recunoaștere a unui fapt ca autentic până la proba contrară. 3. Părere prea bună despre sine; înfumurare, aroganță. [Gen. -iei, variantă prezumpție, prezumțiune substantiv feminin / conform latina praesumptio, italiana presuntione, limba franceza présomption]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PREZUMȚIE: PREZÚMȚIE substantiv feminin 1. părere întemeiată pe fapte aparente; presupunere; supoziție. 2. (juridic) recunoaștere a unui fapt ca autentic până la proba contrară. 3. părere prea bună despre sine; înfumurare, aroganță, infatuare. (< limba franceza présomption, latina praesumptio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru prezumție: prezumție substantiv verbal AROGANȚĂ. FALĂ. FUDULIE. IMPERTINENȚĂ. INFATUARE. INSOLENȚĂ. ÎNFUMURARE. ÎNGÎMFARE. MĂGĂRIE. MÎNDRIE. NECUVIINȚĂ. NEOBRĂZARE. NERUȘINARE. OBRĂZNICIE. ORGOLIU. SEMEȚIE. SFRUNTARE. TRUFIE. TUPEU. VANITATE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PREZUMȚIE: PREZUMȚIE s. 1. ipoteză, presupunere, supoziție, (livresc) conjectură, (învechit) supunere. (Ce prezumtie a lansat?) 2. bănuială, ipoteză, presupunere, supoziție, (rar) presupus. (prezumtie lui s-a adeverit.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prezumție: prezúmție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat prezúmția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat prezúmției; (presupuneri) plural prezúmții, articulat prezúmțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prezumție: prezúmție (-ți-e) substantiv feminin, articulat prezúmția (-ți-a), genitiv dativ articulat prezúmției; plural prezúmții, articulat prezúmțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PREZUMȚIE: PREZÚMȚIE s. 1. vezi ipoteză. 2. vezi presupunere. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'PREZUMTIE' prezumpțiúneprezumptívprezumptuósprezúmtPREZÚMȚIEPREZUMȚIÓSPREZUMȚIOZITÁTEPREZUMȚIÚNEPREZUMTÍV |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PREZUMȚIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului prezumţie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PREZÚMȚIE prezumȚiei forme 1 Părere bazată numai pe fapte aparente; presupunere; supoziție; ipoteză. • prezumȚie de nevinovăție principiu juridic potrivit căruia o persoană învinuită de săvârșirea unei infracțiuni este considerată nevinovată până în momentul când vinovăția ei va fi stabilită de lege. Présomption, latina praesumptio, prezumȚieonis. Ce prezumȚie a lansat? 2. PrezumȚie lui s-a adeverit. |
GRAMATICA cuvântului PREZUMȚIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prezumţie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PREZUMȚIE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE prezumţie? Vezi cuvântul prezumţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prezumţie?[ pre-zum-ţi-e ] Se pare că cuvântul prezumţie are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL PREZUMȚIE Inţelegi mai uşor cuvântul prezumţie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Prezumție de nevinovăție = considerare a unei persoane acuzate și implicate într-un proces penal ca nevinovată și tratată ca atare până la pronunțarea sentinței judecătorești |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PREZUMȚIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Fără astâmpăr?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul prezumție are forma: prezúmții
