 | as |
|
| Prigitoare [ pri-gi-toa-re ] VEZI SINONIME PENTRU prigitoare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului prigitoare în mai multe dicționareDefinițiile pentru prigitoare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRIGITOARE: PRIGITOÁRE, prigitori, substantiv feminin (Regional) Fotă formată dintr-o singură bucată de țesătură, care acoperă de jur împrejur partea corpului de la mijloc în jos. Femeile cele bătrîne... se încing cu catrințe și prigitori. MARIAN, Î. 63. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRIGITOARE: PRIGITOÁRE, prigitori, substantiv feminin (regional) Fotă formată dintr-o singură bucată de țesătură petrecută în jurul corpului. – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRIGITOARE: PRIGITOÁRE, prigitori, substantiv feminin (regional) Fotă formată dintr-o singură bucată de țesătură petrecută în jurul corpului. – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prigitoare: prigitoáre (regional) substantiv feminin, genitiv dativ articulat prigitórii; plural prigitóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prigitoare: prigitoáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat prigitórii; plural prigitóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru prigitoare: prigitoare forme fustă țărănească. [ vezi opreg]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru prigitoare: prigitoáre, vezi pregetoare. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRIGITOARE' prifácprifóntPRIG- 1.prigineáPRIGITOÁREpríglăprigoádăPRIGOÁNĂPRIGOÁRE |
GRAMATICA cuvântului prigitoare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prigitoare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul prigitoare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE prigitoare? Vezi cuvântul prigitoare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prigitoare?[ pri-gi-toa-re ] Se pare că cuvântul prigitoare are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: BuSi1 substantiv masculin plural în expresie în patru buși?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul prigitoare are forma: prigitóri
