 | as |
|
| Prompt [ prompt ] VEZI SINONIME PENTRU prompt PE ESINONIME.COM definiția cuvântului prompt în mai multe dicționareDefinițiile pentru prompt din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PROMPT: PROMPT, -Ă, prompți, -te, adjectiv (Despre fapte, acțiuni) Iute, fără întîrziere, îndată, cînd e necesar; imediat, grabnic. vezi operativ. Am să-ți dau o sursă de informație sigură și promptă. REBREANU, R. II 76. Aduc la cunoștință onorabilului public că am deschis o locantă de lux la băile Slănicului... Serviciu prompt și regulat. GANE, N. III 183. • (Adverbial) Umblînd, răstoarnă un borcan, îl așază prompt la loc, rîzînd și vorbind singur. C. PETRESCU, Î. N 195. Veți găsi la noi bunăvoința de a vă servi prompt și cu cea mai mare plăcere. MIRONESCU, S. A. 111. ♦ (Despre persoane) Care acționează repede, la timp. Forme diferite ale cuvantului prompt: prompt-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru prompt: *prompt, -ă adjectiv (latina promptus, contras din proemptus, despre pro, în ainte, și emptus, luat, despre émere, a lua, a cumpăra, rudă cu iredent, perimez, consum). Care se face răpede: vindecare promptă, serviciŭ prompt. Care e tot-de-a-una gata și nu rămîne dator cu banu, cu vorba saŭ cu fapta: om prompt. adverb În mod prompt. Forme diferite ale cuvantului prompt: prompt-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PROMPT: PROMPT prompttă (promptți, promptte) 1) și adverbial Care se produce repede și fără întârziere; care se realizează într-un timp foarte scurt. 2) (despre persoane) Care acționează repede și la timp. /<fr. prompt, latina promptus Forme diferite ale cuvantului prompt: prompttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PROMPT: PROMPT, -Ă, prompți, -te, adjectiv (Despre oameni) Care acționează repede și la timp. ♦ (Despre fapte, acțiuni etc.) Care se produce repede, fără întârziere. – Din limba franceza prompt, latina promptus. Forme diferite ale cuvantului prompt: prompt-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PROMPT: PROMPT, -Ă, prompți, -te, adjectiv (Despre oameni) Care acționează repede și la timp. ♦ (Despre fapte, acțiuni etc.) Care se produce repede, fără întârziere. – Din limba franceza prompt, latina promptus. Forme diferite ale cuvantului prompt: prompt-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PROMPT: PROMPT adjectiv, adverb 1. adjectiv expeditiv, operativ. (O rezolvare prompt.) 2. adjectiv, adverb grabnic, imediat, neîntîrziat, operativ, rapid. (O intervenție prompt; a intervenit prompt.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PROMPT: PROMPT, -Ă adjectiv Care acționează repede și la timp. ♦ Imediat, grabnic, fără întârziere. [conform limba franceza prompt, latina promptus]. Forme diferite ale cuvantului prompt: prompt-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PROMPT: PROMPT, -Ă adjectiv care acționează repede și la timp; expeditiv. (< limba franceza prompt, latina promptus) Forme diferite ale cuvantului prompt: prompt-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prompt: prompt adjectiv masculin, plural prompți; forme singular prómptă (silabe promp-), plural prómpte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prompt: prompt adjectiv masculin, plural prompți; forme prómptă (promp-tă), plural prómpte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru prompt: prompt a. care se face repede: execuțiune promptă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Prompt: Prompt ≠ întârziat Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'PROMPT' promovabilitátePROMOVÁREPROMOVÁTpromovatórPROMPTprómpterPROMPTITÚDINEPRÓMPTORPROMPTUÁR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Prompt Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului prompt dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PROMPT prompttă promptți, promptte 1 și adverbial Care se produce repede și fără întârziere; care se realizează într-un timp foarte scurt. O rezolvare prompt. O intervenție prompt; a intervenit prompt. O rezolvare prompt. O intervenție prompt; a intervenit prompt. |
GRAMATICA cuvântului Prompt? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prompt. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Prompt poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE prompt? Vezi cuvântul prompt desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prompt?[ prompt ] Se pare că cuvântul prompt are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Prompt |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Acetat de vinil?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
