 | as |
|
| Pronominal [ pro-no-mi-nal ] VEZI SINONIME PENTRU pronominal PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pronominal în mai multe dicționareDefinițiile pentru pronominal din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRONOMINAL: PRONOMINÁL, -Ă, pronominali, -e, adjectiv De pronume, al pronumelui, care are caracter de pronume. Adjectiv pronominal. ▭ Flexiunea nominală și cea pronominală alcătuiesc împreună ceea ce obișnuit se numește declinare. IORDAN, L. R. 255. • (Rar) Verb pronominal = verb reflexiv. Forme diferite ale cuvantului pronominal: pronominal-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRONOMINAL: PRONOMINÁL, -Ă, pronominali, -e, adjectiv 1. Care ține de pronume, privitor la pronume; care are valoare de pronume. 2. (Despre propoziții sau despre părți de vorbire) Introdus sau însoțit de un pronume (1), construit cu un pronume (1). – Din limba franceza pronominal. Forme diferite ale cuvantului pronominal: pronominal-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRONOMINAL: PRONOMINÁL, -Ă, pronominali, -e, adjectiv 1. Care ține de pronume, privitor la pronume; care are valoare de pronume. 2. (Despre propoziții sau despre părți de vorbire) Introdus sau însoțit de un pronume (1), construit cu un pronume (1). – Din limba franceza pronominal. Forme diferite ale cuvantului pronominal: pronominal-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru PRONOMINAL: PRONOMINÁL, -Ă adjectiv (conform limba franceza pronominal, latina pronominalis): în sintagmele adjectiv pronominal, adverb pronominal, atribut pronominal, diateză pronominală, formă pronominală, flexiune pronominală, locuțiune pronominală și perifrază pronominală (vezi). Forme diferite ale cuvantului pronominal: pronominal-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pronominal: *pronominál, -ă adjectiv (latina pronominalis. vezi nominal). gramatică Al pronumeluĭ, de pronume: formă pronominală. Verb pronominal, verb reflexiv (în gramaticile franceze), ca: se repentir, a se căi. adverb În formă pronominală. Forme diferite ale cuvantului pronominal: pronominal-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PRONOMINAL: PRONOMINÁL, -Ă adjectiv (despre propoziții sau părți de vorbire) introdus, însoțit de un nume, construit cu un pronume; cu valoare de pronume. (< limba franceza pronominal, latina pronominalis) Forme diferite ale cuvantului pronominal: pronominal-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PRONOMINAL: PRONOMINÁL, -Ă adjectiv Referitor la pronume, cu valoare de pronume. [conform limba franceza pronominal, latina pronominalis]. Forme diferite ale cuvantului pronominal: pronominal-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRONOMINAL: PRONOMINÁL pronominală (pronominali, pronominale) Care ține de pronume; cu valoare de pronume. /<fr. pronominal Forme diferite ale cuvantului pronominal: pronominală Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pronominal: pronominál adjectiv masculin, plural pronomináli; forme pronominálă, plural pronominále Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pronominal: pronominal a. ce ține de pronume. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pronominal: pronominál adjectiv → nominal Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRONOMINAL' PRÓNIEpronistímospronoisípronomíePRONOMINÁLpronominalizáPRONOMINALIZÁREPRONOMINALIZÁTPRONÓMION |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pronominal Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pronominal dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PRONOMINÁL pronominală pronominali, pronominale Care ține de pronume; cu valoare de pronume. |
GRAMATICA cuvântului pronominal? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pronominal. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pronominal poate fi: adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE pronominal? Vezi cuvântul pronominal desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pronominal?[ pro-no-mi-nal ] Se pare că cuvântul pronominal are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL pronominal Inţelegi mai uşor cuvântul pronominal dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Rar Verb pronominal = verb reflexiv |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Fără vârstă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
