 | as |
|
| Pronunţie [ pro-nun-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU pronunţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pronuntie în mai multe dicționareDefinițiile pentru pronuntie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRONUNȚIE: PRONÚNȚIE, pronunții, substantiv feminin (Învechit) Pronunțare (1). Chiar versul lui Heliade, pe care-l citarăm, deși nu conține decît două cuvinte monosilabice, este foarte greu la pronunție. MACEDONSKI, O. IV 38. Rotunjindu-și gura pe o pronunție afectată, declamatoare, își înecă vorbele din urmă într-un rîs artificial. VLAHUȚĂ, O. A. IV 59. – Variantă: pronúncie (NEGRUZZI, S. I 347) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRONUNȚIE: PRONUNȚIE s. 1. articulare, articulație, emitere, pronunțare, rostire, (învechit) prozodie. (pronuntie deslușită a sunetelor.) 2. pronunțare, (învechit) pronunțiație. (Are o pronuntie străină.) 3. (fonetică) fonetism, pronunțare, rostire. (pronuntie regională.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pronunție: pronúnție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat pronúnția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat pronúnției; plural pronúnții, articulat pronúnțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pronunție: pronúnție (-ți-e) substantiv feminin, articulat pronúnția (-ți-a), genitiv dativ articulat pronúnției; plural pronúnții, articulat pronúnțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRONUNȚIE: PRONÚNȚIE, pronunții, substantiv feminin Pronunțare, rostire; mod de a pronunța. – Din italiana pronunzia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRONUNȚIE: PRONÚNȚIE, pronunții, substantiv feminin Pronunțare, rostire; mod de a pronunța. – Din italiana pronunzia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru PRONUNȚIE: PRONÚNȚIE substantiv feminin (conform italiana pronunzia, după limba franceza prononciation): vezi pronunțáre. Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PRONUNȚIE: PRONÚNȚIE substantiv feminin Pronunțare; rostire. [Gen. -iei. / după limba franceza prononciation]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRONUNȚIE: PRONÚNȚIE pronuntiei forme vezi PRONUNȚARE. /<it. pronunzia, latina pronuntio, pronuntieonis Forme diferite ale cuvantului pronuntie: pronuntiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PRONUNȚIE: PRONÚNȚIE substantiv feminin pronunțare (1). (< latina pronuntio, italiana pronunzia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRONUNTIE' PRONUNȚÁREPRONUNȚÁTPRONUNȚIÁȚIEpronunțiatúrăPRONÚNȚIEprooemiumPRÓORprooráproorátec |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PRONUNȚIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pronunţie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PronunȚie deslușită a sunetelor. Are o pronunȚie străină. PronunȚie regională. Are o pronunȚie străină. PRONÚNȚIE pronunȚiei forme vezi PRONUNȚARE. Pronunzia, latina pronuntio, pronunȚieonis. |
GRAMATICA cuvântului PRONUNȚIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pronunţie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PRONUNȚIE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pronunţie? Vezi cuvântul pronunţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pronunţie?[ pro-nun-ţi-e ] Se pare că cuvântul pronunţie are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PRONUNȚIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A ține pe cineva în șapte sau nouă frâie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul pronunție are forma: pronúnții
