 | as |
|
| Proslăvire [ pros-lă-vi-re ] VEZI SINONIME PENTRU proslăvire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului proslavire în mai multe dicționareDefinițiile pentru proslavire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PROSLĂVIRE: PROSLĂVIRE s. 1. elogiere, glorificare, lăudare, mărire, preamărire, preaslăvire, slavă, slăvire, (rar) apoteoză, exaltare, (învechit) prealăudare, preaslăvie, sărbătorire. (proslavire unui erou.) 2. binecuvîntare, glorificare, laudă, mărire, preamărire, preaslăvire, slavă, slăvire. (proslavire verb reflexiv:emurilor noastre.) 3. cinste, cinstire, elogiu, glorie, laudă, mărire, omagiu, preamărire, preaslăvire, slavă, slăvire, (învechit) mărie, pohfală, pohvalenie. (proslavire adusă trecutului glorios al patriei.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PROSLĂVIRE: PROSLĂVÍRE, proslăviri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) proslăvi și rezultatul ei; preamărire, glorificare, adorare; laudă. – vezi proslăvi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PROSLĂVIRE: PROSLĂVÍRE, proslăviri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) proslăvi și rezultatul ei; preamărire, glorificare, adorare; laudă. – vezi proslăvi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru proslăvire: proslăvíre substantiv feminin (silabe mf. -slă-), genitiv dativ articulat proslăvírii; plural proslăvíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru proslăvire: proslăvíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat proslăvírii; plural proslăvíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PROSLAVIRE' PROSKUROVproslávăproslăvéscPROSLĂVÍPROSLĂVÍREPROSLĂVÍTproslăvitoárePROSLĂVITÓRproslăvitúră |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL proslăvire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului proslăvire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Proslăvire unui erou. Proslăvire verb reflexiv:emurilor noastre. Proslăvire adusă trecutului glorios al patriei. |
GRAMATICA cuvântului proslăvire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului proslăvire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul proslăvire poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE proslăvire? Vezi cuvântul proslăvire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul proslăvire?[ pros-lă-vi-re ] Se pare că cuvântul proslăvire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL proslăvire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A înceta din viață?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul proslăvire are forma: proslăvíri
