 | as |
|
| Protestant [ pro-tes-tant ] VEZI SINONIME PENTRU protestant PE ESINONIME.COM definiția cuvântului protestant în mai multe dicționareDefinițiile pentru protestant din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PROTESTANT: PROTESTÁNT, -Ă, protestanți, -te, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme Adept al protestantismului; reformat. 2. Adj. Care ține de protestantism, privitor la protestantism. – Din limba franceza protestant. Forme diferite ale cuvantului protestant: protestant-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PROTESTANT: PROTESTÁNT, -Ă, protestanți, -te, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme Adept al protestantismului; reformat. 2. Adj. Care ține de protestantism, privitor la protestantism. – Din limba franceza protestant. Forme diferite ale cuvantului protestant: protestant-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PROTESTANT: PROTESTÁNT, -Ă, protestanți, -te, adjectiv Care ține de protestantism; al protestanților. Biserică protestantă. ♦ (Substantivat) Adept al protestantismului. Forme diferite ale cuvantului protestant: protestant-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PROTESTANT: PROTESTÁNT, -Ă adjectiv Referitor la protestantism, la protestanți. // substantiv masculin și forme Adept al protestantismului. [conform limba franceza protestant, germana Protestant]. Forme diferite ale cuvantului protestant: protestant-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PROTESTANT: PROTESTÁNT1 protestanttă (protestantți, protestantte) Care ține de protestantism; propriu protestantismului. Templu protestant. /<fr. protestant Forme diferite ale cuvantului protestant: protestanttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru protestant: protestánt adjectiv masculin, substantiv masculin, plural protestánți; adjectiv feminin, substantiv feminin protestántă, plural protestánte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru protestant: protestant a. și m. nume dat mai întâi luteranilor, apoi calviniștilor și anglicanilor. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PROTESTANT: PROTESTÁNT2 protestanttă (protestantți, protestantte) m. și forme Adept al protestantismului. /<fr. protestant Forme diferite ale cuvantului protestant: protestanttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru protestant: protestánt substantiv masculin, adjectiv masculin, plural protestánți; forme singular protestántă, plural protestánte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PROTESTANT: PROTESTÁNT, -Ă adjectiv, substantiv masculin forme (adept) al protestantismului. (< limba franceza protestant) Forme diferite ale cuvantului protestant: protestant-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PROTESTANT: PROTESTANT adjectiv (termen bisericesc) 1. reformat, (învechit) protestanticesc. 2. evanghelic. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PROTESTANT: PROTESTÁNT adjectiv, substantiv verbal contestatar, protestatar. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru protestant: protestant adjectiv, substantiv verbal PROTESTATAR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PROTESTANT' PROTESTÁPROTESTĂCIÚNEPROTESTĂLUÍPROTESTĂLUÍREPROTESTÁNTPROTESTANTICÉSCprotestanticéștePROTESTANTÍSMprotestantízm |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL protestant Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului protestant dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PROTESTÁNT1 protestanttă protestantți, protestantte Care ține de protestantism; propriu protestantismului. Templu protestant. PROTESTÁNT2 protestanttă protestantți, protestantte m. |
GRAMATICA cuvântului protestant? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului protestant. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul protestant poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE protestant? Vezi cuvântul protestant desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul protestant?[ pro-tes-tant ] Se pare că cuvântul protestant are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL protestant |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Tablă de materii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul protestant are forma: protestánți
La singular substantivul protestant are forma: protestántă
