eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție protestatar


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Protestatar [ pro-tes-ta-tar ]
VEZI SINONIME PENTRU protestatar PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului protestatar în mai multe dicționare

Definițiile pentru protestatar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PROTESTATAR:
PROTESTATÁR, -Ă, protestatari, -e, adjectiv Care indică sau conține un protest (1); de protest. Cu pumnul strîns, răsucit în același gest protestatar. G. M. ZAMFIRESCU, SE. M. N. I 17.
♦ (Substantivat, rar) Persoană care protestează (într-o împrejurare oarecare), care se face exponentul sau aderentul unei acțiuni de protest. [Consulul] indică măsuri în contra protestatarilor. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 73.
Forme diferite ale cuvantului protestatar: protestatar-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PROTESTATAR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PROTESTATAR:
PROTESTATÁR, -Ă, protestatari, -e, adjectiv Care indică sau conține un protest; de protest.
♦ (Adesea substantivat) Care protestează într-o împrejurare oarecare, care aderă la o acțiune de protest.

– Din limba franceza protestataire.
Forme diferite ale cuvantului protestatar: protestatar-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PROTESTATAR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PROTESTATAR:
PROTESTATÁR, -Ă, protestatari, -e, adjectiv Care indică sau conține un protest; de protest.
♦ (Adesea substantivat) Care protestează într-o împrejurare oarecare, care aderă la o acțiune de protest.

– Din limba franceza protestataire.
Forme diferite ale cuvantului protestatar: protestatar-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PROTESTATAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PROTESTATAR:
PROTESTATÁR protestatară (protestatari, protestatare)

1) Care conține un protest; de protest. Declarație protestatară.

3) și substantival Care participă la o acțiune de protest; aflat în protest. /<fr. protestataire
Forme diferite ale cuvantului protestatar: protestatară

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PROTESTATAR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PROTESTATAR:
PROTESTATÁR, -Ă adjectiv Care conține un protest; de protest. // substantiv masculin și forme Cel care protestează, care prezintă un protest. [conform limba franceza protestataire].
Forme diferite ale cuvantului protestatar: protestatar-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

protestatar
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru protestatar:
protestatár adjectiv masculin, plural protestatári; forme singular protestatáră, plural protestatáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

PROTESTATAR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PROTESTATAR:
PROTESTATÁR, -Ă adjectiv, substantiv masculin forme (cel) care protestează. (< limba franceza protestataire)
Forme diferite ale cuvantului protestatar: protestatar-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

protestatar
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru protestatar:
protestatár adjectiv masculin, plural protestatári; forme protestatáră, plural protestatáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

PROTESTATAR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PROTESTATAR:
PROTESTATAR adjectiv, substantiv (învechit) malcontent, protestant. (Un protestatar social.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

protestatar
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru protestatar:
protestatar m. cel ce protestă.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'PROTESTATAR'
PROTESTARISÍREPROTESTARISÍTPROȚESTÁȘPROTESTÁTPROTESTATÁRPROTESTÁȚIEprotestațiúneprotestatórPROTESTUÍ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL protestatar
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului protestatar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
PROTESTATÁR protestatară protestatari, protestatare 1 Care conține un protest; de protest.
Declarație protestatară.
Un protestatar social; mișcare protestatar.
Un protestatar social.

GRAMATICA cuvântului protestatar?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului protestatar.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul protestatar poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul protestatar sa indeplinească rolul de: substantiv masculin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi

CUM DESPART ÎN SILABE protestatar?
Vezi cuvântul protestatar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul protestatar?
[ pro-tes-ta-tar ]
Se pare că cuvântul protestatar are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL protestatar

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în locuțiune adverbiala la țanc?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
din naștere
cale aferentă
la timp, la momentul potrivit
la unele jocuri sportive nepregătit pentru a para acțiunea adversarului sau, prin generalizare, pentru a răspunde unei provocări
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app