eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție pustietate


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Pustietate [ pus-ti-e-ta-te ]
VEZI SINONIME PENTRU pustietate PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului pustietate în mai multe dicționare

Definițiile pentru pustietate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PUSTIETATE:
PUSTIETÁTE, pustietăți, substantiv feminin

1. Regiune lipsită de vegetație sau nepopulată de oameni; pustiu. în răsărit... se ridică dealurile pleșuve ale Sorogarilor și dricului, după care urmează ceața pustietăților dinspre Prut. SADOVEANU, E. 94. Deodată, luna aprinsă ca jăratecul răsări în zarea munților și pustietățile luminate se deschiseră pe o întindere nemărginită. DUNĂREANU, CH. 94. A mers iarăși un an de zile, prin niște pustietăți și mai grozave. CREANGĂ, O. A. 172.
♦ Loc izolat, puțin umblat. Cum putea dînsa să meargă acum, în cap de noapte, ea singură cu el în pustietatea aceea? SLAVICI, N. II 287.

2. Faptul de a fi lipsit (la un moment dat) de oameni; singurătate. Se uită împrejur îl apucă un frig de pustietatea tîrgului. DUMITRIU, N. 193. De îmbrăcăminte prezentabilă aveau toți nevoie. Nu mai puteau trăi ca în pustietatea Bărăganului. C. PETRESCU, A. 311.

2. (Poetic) Vîntul pustietății acum vîjîie prin meterezile lor, carele răsuna odată falnic de împușcături voinicești. ALECSANDRI, C. 101.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



PUSTIETATE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PUSTIETATE:
PUSTIETATE s.

1. deșert, pustiu, (rar) pustiire, (regional) pustieșag, (învechit) ariniș, pustiiciune. (pustietate Saharei.)

2. pustiu, sălbăticie, (rar) sălbătăciune, (învechit) sălbătăcime. (pustietate locurilor.)

3. singurătate, (figurat) sihăstrie. (Era o pustietate totală.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PUSTIETATE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PUSTIETATE:
PUSTIETÁTE, pustietăți, substantiv feminin

1. Regiune lipsită de vegetație (și nepopulată de oameni).
♦ Loc izolat, puțin umblat.

2. Singurătate, izolare. [ pronunție: -ti-e-]

– Pustiu + sufix -ătate.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PUSTIETATE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PUSTIETATE:
PUSTIETÁTE, pustietăți, substantiv feminin

1. Regiune lipsită de vegetație (și nepopulată de oameni).
♦ Loc izolat, puțin umblat.

2. Singurătate, izolare. [ pronunție: -ti-e-]

– Pustiu + sufix -ătate.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



pustietate
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pustietate:
pustietáte forme (despre pustie). Pustie, deșert, singurătate: a străbate pustietatea Sahareĭ, a locui în pustietate.

– În P. P. pustieșag, plural urĭ.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

PUSTIETATE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PUSTIETATE:
PUSTIETÁTE pustietateăți forme

1) Loc părăsit, nelocuit sau neumblat.

2) figurat vezi PUSTIU2. [silabe -ti-e-] /pustiu + sufix pustietateătate
Forme diferite ale cuvantului pustietate: pustietateăți

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

pustietate
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pustietate:
pustietáte substantiv feminin (silabe -ti-e-), genitiv dativ articulat pustietății; (locuri) plural pustietăți
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

pustietate
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pustietate:
pustietáte (-ti-e-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat pustietắții; (locuri) plural pustietắți
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'PUSTIETATE'
PUSTIÉLNICĂPUSTIÉREPUSTIEȘÁGpustiéscPUSTIETÁTEPUSTIETÓRpustietúrăPUSTIÍPUSTIICIÓS

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pustietate
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pustietate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Pustietate Saharei.
Pustietate locurilor.
Era o pustietate totală.
Pustietate locurilor.
Era o pustietate totală.
PUSTIETÁTE pustietateăți forme 1 Loc părăsit, nelocuit sau neumblat.
[silabe -ti-e-] /pustiu + sufix pustietateătate.



GRAMATICA cuvântului pustietate?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pustietate.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pustietate poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul pustietate sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul pustietate are forma: pustietăți
VEZI PLURALUL pentru pustietate la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE pustietate?
Vezi cuvântul pustietate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pustietate?
[ pus-ti-e-ta-te ]
Se pare că cuvântul pustietate are cinci silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pustietate

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze alungite, cu flori liliachii și albăstrii lathyrus hirsutus
legătură chimică covalentă, compusă din trei legături de valență simplă
a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba
a se descuraja; a se înfricoșa
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app