eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție pustiire


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Pustiire [ pus-ti-i-re ]
VEZI SINONIME PENTRU pustiire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului pustiire în mai multe dicționare

Definițiile pentru pustiire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PUSTIIRE:
PUSTIIRE s.

1. devastare, distrugere, nimicire, pîrjolire, (învechit) risipă. (pustiire unui teritoriu ocupat.)

2. calamitate, catastrofă, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, sinistru, urgie, (învechit și popular) prăpădenie, (popular) blestem, mînie, potopenie, topenie, (învechit și regional) pustieșag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pîrjol, plagă. (O adevărată pustiire s-a abătut asupra lor.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PUSTIIRE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PUSTIIRE:
PUSTIÍRE, pustiiri, substantiv feminin

1. Acțiunea de a pustii și rezultatul ei; distrugere, devastare, nimicire. Livezile, după anul de pustiire, tînjesc. SADOVEANU, O. VI 402. Dar a venit bombardament, război, Cu pustiiri, cu moarte, zile grele. despre BOTEZ, forme S. 24. Viscolul pustiirii a suflat pe acest pămînt. RUSSO, O. 43.

2. Ruină, pustietate. Foc și pustiire pe-a lor urmă au lăsat. NEGRUZZI, S. I 116.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PUSTIIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PUSTIIRE:
PUSTIÍRE, pustiiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) pustii și rezultatul ei; distrugere, devastare, nimicire.
♦ (concretizat) Pustiu (I 1). [ pronunție: -ti-i-]

– vezi pustii.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PUSTIIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PUSTIIRE:
PUSTIÍRE, pustiiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) pustii și rezultatul ei; distrugere, devastare, nimicire.
♦ (concretizat) Pustiu (I 1). [ pronunție: -ti-i-]

– vezi pustii.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

pustiire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pustiire:
pustiíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat pustiírii; plural pustiíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

pustiire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pustiire:
pustiíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat pustiírii; plural pustiíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

PUSTIIRE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PUSTIIRE:
PUSTIÍRE substantiv verbal deșert, pustietate, pustiu.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

pustiire
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pustiire:
pustiire substantiv verbal DEȘERT. PUSTIETATE. PUSTIU.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'PUSTIIRE'
pustietúrăPUSTIÍPUSTIICIÓSPUSTIICIÚNEPUSTIÍREPUSTIÍTPUSTIITÓRPUȘTÍMEpustínic

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pustiire
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pustiire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Pustiire unui teritoriu ocupat.
O adevărată pustiire s-a abătut asupra lor.

GRAMATICA cuvântului pustiire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pustiire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pustiire poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul pustiire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul pustiire are forma: pustiíri
VEZI PLURALUL pentru pustiire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE pustiire?
Vezi cuvântul pustiire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pustiire?
[ pus-ti-i-re ]
Se pare că cuvântul pustiire are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pustiire

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala pe înfundate?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a limita jocul adversarului la apărarea regelui: figurat a ține pe cineva sub presiune
substanță sintetică obținută prin condensarea ureii
fără zgomot, înăbușit
pistol cu ajutorul căruia se trag rachetele de semnalizare
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app