eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție racheta


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Rachetă [ ra-che-tă ]
VEZI SINONIME PENTRU rachetă PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului racheta în mai multe dicționare

Definițiile pentru racheta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
RACHETĂ
   
Glosar de termeni aviatici dă următoarea definitie pentru RACHETĂ:
RACHETĂ a) motor la care propulsia se realizează prin evacuarea cu mare viteză a unui jet gazos, funcționând independent de mediul exterior, carburantul și comburantul aflându-se în corpul rachetei. Cel mai răspândit tip este motorul-rachetă termochimic, la care jetul de gaze, cu presiunea și temperatura ridicate, se realizează în urma unor reacții chimice puternic exoterme. Motorul-rachetă electric utilizează energia electrică pentru accelerarea jetului format dintr-un fluid ionizat sau din plasma unui gaz. Motorul-rachetă nuclear utiizează energia termonucleară pentru a încălzi jetul de gaze sau utilizează pentru propulsie un jet de izotopi radioactivi. Motorul-rachetă termochimic utilizând combustibil solid sau lichid, este constituit din: camera de ardere, ajutaj reactiv, rezervoare de combustibil, sistem de alimentare, dispozitiv de aprindere (la motoarele cu combustibil solid încărcătura este amplasată în camera de ardere). Sin. accelerator, rachetă auxiliară de decolare. b) aparat de zbor fusiform propulsat cu ajutorul unui motor-rachetă, fiind compus din: corp, motor și încărcătură utilă

– aparatură științifică, vehicul spațial, substanță explozivă, încărcătură chimică sau nucleară etc. După modul de stabilizare pe traiectorie se deosebesc rachetele: cu ampenaj (amplasat la partea posterioară), cu aripi (amplasate pe corp ca la avion, sin. avion-rachetă), cu stabilizare giroscopică (fără ampenaj, imprimându-i-se o mișcare de rotație în jurul axei sale longitudinale). După numărul treptelor sunt rachete: cu o treaptă (simple) și cu mai multe trepte (compuse sau etajate), prezentând un ansamblu de rachete simple, etajele propulsoare, cu funcționare succesivă, ultima treaptă purtând încărcătura utilă. Rachetele compuse pot fi: cu trepte în serie (etajele propulsoare sunt dispuse unul după altul) și cu trepte în paralel (etajele propulsoare sunt amplasate în jurul treptei principale, care poartă încărcătura utilă). După modul de dirijare există rachete: nedirijate și dirijate. Rachetele dirijate au prevăzute sisteme de comandă (suprafețe aerodinamice, deviatori de jet, mici motoare-rachetă auxiliare etc.) pentru modificarea traiectoriei și legii de mișcare pe traiectorie. Sistemele de comandă pot fi activate de la bordul rachetei (autodirijate, autoghidate, dirijare autonomă sau din exterior (teleghidate). După destinație rachetele pot fi: de luptă, cosmice, geofizice, meteorologice, antigrindină, port-satelit etc. Racheta de luptă de aviație, armă de bază la bordul avionului, utilizată pentru lovirea țintelor aeriene sau terestre, crearea barajului, iluminarea terenului etc. De regulă, are o singură treaptă, se lansează în viteză prin folosirea unui puternic motor de start, continuând zborul prin inerție. Folosește încărcătură brizant-explozivă sau cumulativă, cu focos de proximitate (cele dirijate) sau de impact (cele nedirijate). După raza de acțiune și după natura obiectivelor împotriva cărora sunt utilizate, pot fi: tactice, operativ-tactice, strategice, antitanc, antiaeriene, antirachetă, antiradiolocație (lansată de la bordul avioanelor împotriva stațiilor de radiolocație de la sol, are sistem de autodirijare cu radiolocator pasiv, care determină poziția țintei după semnalele electromagnetice emise de radiolocatorul inamic). După poziția relativă a lansatorului pot fi: aer- aer, aer-sol, aer-navă. După natura încărcăturii pot fi: nenucleare, cu exploziv clasic sau încărcătură chimică (substanțe toxice de luptă, cu toxicitate mare de tip organofosforice) și nucleare (pot avea două sau mai multe focoase nucleare, care se pot dirija în timpul zborului astfel încât să lovească obiective diferite).

Definiție sursă: Glosar de termeni aviatici



RACHETĂ
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru RACHETĂ:
RACHÉTĂ1 (< germană, italiana , limba rusă) substantiv feminin

1. (AV.) Vehicul zburător propulsat prin reacție directă, echipat cu un motor-rachetă. Principalele lui elemente constitutive sunt: corpul, motorul și compartimentul cu încărcătură utilă (aparate științifice de măsurat și eventual o cabină). Racheta pot fi dirijate (prin radio, radiolocație, pe bază de program) sau nedirijate; pot avea o singură treaptă sau mai multe trepte (ultima purtând încărcătura utilă). Primii care au construit și lansat racheta au fost chinezii prin secolul 11-12. Ideea utilizării racheta ca motor al unor mașini capabile să zboare în spațiu a fost emisă de K.E. Țiolkovski la sfârșitul secolul 19.

2. Racheta cosmică = racheta de mari dimensiuni, utilizată pentru plasarea sateliților artificiali pe orbite sau a navelor cosmice pe traiectoriile stabilite; după ce își epuizează rezerva de combustibil, treptele (sau etajele) r.c. se desprind pe rând de aceasta, urmând să cadă pe Pământ sau să se înscrie pe o traiectorie apropiată de cea a satelitului sau a navei cosmice.

3. (tehnic) Motor-r. = motor la care propulsia se realizează prin evacuarea cu mare viteză a unui jet gazos, funcționând independent de condițiile mediului exterior. Se deosebesc m.-r. chimice, m.-r. cu plasmă, m.-r. ionice, m.-r. nucleare, m.-r. termosolare, m.-r. fotonice.

4. (METEOR.) Racheta meteorologică = racheta care urcă la înălțimi mari, având în interiorul ei aparataj de cercetări meteorologice care trebuie apoi recuperat.

5. (MILIT.) Racheta luminoasă (sau de semnalizare) = cartuș special, lansat cu un pistol, care, la o anumită înălțime, se aprinde, luminând pe o rază mare, sau care eliberează alte cartușe a căror încărcătură arde explodând în formă de stea de o anumită culoare.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

RACHETĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RACHETĂ:
RACHÉTĂ, rachete, substantiv feminin

1. Proiectil alcătuit dintr-un tub umplut cu materii explozibile colorate, care se aprind în momentul cînd tubul e aruncat dintr-un pistol special și care produc o lumină puternică pe o traiectorie întinsă; e întrebuințat la semnalizări și la focuri de artificii. Rachete sclipitoare fulgeră scurt în noapte. Răsună împușcături într-un loc sau altul. PAS, Z. III 202. În răstimpuri se înălțau în văzduh rachete orbitoare care se spărgeau deasupra satului din vale, îl luminau verb reflexiv:eo două minute și apoi piereau. REBREANU, N. 56. Sori luminoși s-aprindeau, și rachete, zburînd peste case, Dungi sclipitoare scriau și apoi recădeau în buchete Ca niște flori de scîntei. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 99.

2. Paletă ovală cu un mîner lung alcătuită dintr-o rețea de coarde fixate pe un cadru de lemn, întrebuințată la jocul de tenis. O lovitură scurtă de rachetă și glasul ei anunță...: «22-20». SEBASTIAN, T. 85.
♦ Paletă ovală formată dintr-o placă de lemn acoperită cu un strat de cauciuc zimțat sau cu plută și folosită la jocul de tenis de masă.

3. Proiectil propulsat prin reacție, caracterizat prin faptul că are la bord combustibilul și oxigenul necesar putînd astfel fi utilizat și în regiunile rarefiate ale atmosferei sau în stratosferă.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RACHETĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RACHETĂ:
RACHÉTĂ1, rachete, substantiv feminin

1. Proiectil alcătuit dintr-un tub umplut cu materii care se aprind în aer, producând o lumină puternică (de diferite culori) pe o traiectorie lungă, și care se folosește la semnalizări și la focuri de artificii.

2. Aparat de zbor propulsat prin reacție directă cu ajutorul unui motor la distanțe foarte mari de Pământ.
       • Rachetă cosmică = rachetă1 (2) de mari dimensiuni, folosită pentru plasarea pe orbite a sateliților artificiali și pe traiectorii stabilite a navelor cosmice. Rachetă meteorologică = rachetă1 (2) recuperabilă dotată cu aparate speciale de măsură a parametrilor meteorologici și de transmitere a informației, folosită pentru investigații ale atmosferei până la altitudini de 150 km.

– Din germana Rakete, limba rusă raketa.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



RACHETĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RACHETĂ:
RACHÉTĂ1, rachete, substantiv feminin

1. Proiectil alcătuit dintr-un tub umplut cu materii care se aprind în aer, producând o lumină puternică (de diferite culori) pe o traiectorie lungă, și care se folosește la semnalizări și la focuri de artificii.

2. Aparat de zbor propulsat prin reacție directă cu ajutorul unui motor la distanțe foarte mari de Pământ.
       • Rachetă cosmică = rachetă1 (2) de mari dimensiuni, folosită pentru plasarea pe orbite a sateliților artificiali și pe traiectorii stabilite a navelor cosmice. Rachetă meteorologică = rachetă1 (2) recuperabilă dotată cu aparate speciale de măsură a parametrilor meteorologici și de transmitere a informației, folosită pentru investigații ale atmosferei până la altitudini de 150 km.

– Din germana Rakete, limba rusă raketa.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RACHETĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RACHETĂ:
RACHÉTĂ1 substantiv feminin

1. vehicul spațial fusiform, fără echipament de sustentație, propulsat cu ajutorul unui motor cu reacție.
racheta cosmică = rachetă de mari dimensiuni servind la plasarea pe orbite a sateliților artificiali și a navelor cosmice; motor- racheta = motor la care propulsia se face prin evacuarea cu mare viteză a unui jet gazos; racheta meteorologică = rachetă recuperabilă, dotată cu aparate speciale de măsură, folosită pentru investigații ale atmosferei până la 150 km altitudine.

2. cartuș special, cu materii explozibile, care ard producând lumină de diferite culori. (< germana Rakete, limba rusă raketa)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

RACHETĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RACHETĂ:
RACHÉTĂ1 rachetae forme

1) Vehicul, fără dispozitive de planare, propulsat de un motor cu reacție.
       • racheta cosmică vehicul spațial fusiform, care servește la plasarea pe orbită a unui obiect spațial (satelit, stație interplanetară etc.). Motor-racheta motor reactiv care funcționează independent de condițiile mediului înconjurător.

2) Cartuș cu un pistol special, care explodează în aer producând o lumină puternică, colorată, folosit la semnalizări și la focuri de artificii; rachetă de semnalizare. /<germ. Rakette, limba rusă raketa
Forme diferite ale cuvantului racheta: rachetae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

RACHETĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RACHETĂ:
RACHÉTĂ1 substantiv feminin

1. Vehicul spațial fusiform, fără echipament de sustentație, la care carburantul necesar arderii este amestecat sau cuprins în combustibilul folosit.
       • Motor-rachetă = motor la care propulsia se face prin evacuarea cu mare viteză a unui jet gazos.

2. Cartuș special, cu materii explozibile (colorante), care ard producând lumină de diferite culori. [< germana Rakete, limba rusă raketa, limba engleză rocket].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

RACHETĂ
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru RACHETĂ:
RACHÉTĂ2 (< limba franceza ) substantiv feminin (SPORT) Paletă pentru jocul de tenis de câmp, formată dintr-un cadru de lemn de formă ovală și un mâner; pe cadrul racheta este fixată o rețea de coarde întinse, confecționate din intestine de animale (de obicei de oaie), fire sintetice (nailon, capron) sau metalice. Racheta au greutăți diferite (pentru bărbați, femei, juniori).
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

rachetă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru rachetă:
*rachétă forme, plural e (în franceză raquette, italiana racchetta, despre ar. rahat, palmă). Filcă, lopată (cu coarde la partea lată) de bătut mingea la joc (it. racchetta, germana rakette, limba rusă rakéta). Artificiŭ (foc) care se suĭe la zecĭ și sute de metri și poate servi ca semnal în armată noaptea și care se aprinde pe la sărbărĭ p. distracțiunea poporuluĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

RACHETĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RACHETĂ:
RACHÉTĂ2, rachete, substantiv feminin

1. Obiect de joc în tenisul de câmp sau în badminton, alcătuit dintr-o rețea de coarde fixate pe un cadru oval de lemn prevăzut cu mâner, cu ajutorul căruia se lovește mingea.

2. Paletă ovală aplicată pe talpa încălțămintei pentru a nu se afunda în zăpadă.

– Din limba franceza raquette.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RACHETĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RACHETĂ:
RACHÉTĂ2, rachete, substantiv feminin

1. Obiect de joc în tenisul de câmp sau în badminton, alcătuit dintr-o rețea de coarde fixate pe un cadru oval de lemn prevăzut cu mâner, cu ajutorul căruia se lovește mingea.

2. Paletă ovală aplicată pe talpa încălțămintei pentru a nu se afunda în zăpadă.

– Din limba franceza raquette.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RACHETĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RACHETĂ:
RACHÉTĂ2 substantiv feminin Paletă de tenis formată dintr-o rețea întinsă pe un cadru de lemn oval.
♦ (prin extensie; figurat) Persoană care practică tenisul.
♦ Paletă ovală folosită pe talpa încălțămintei pentru a nu se afunda în zăpadă. [< limba franceza raquette, italiana racchetta].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

RACHETĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RACHETĂ:
RACHÉTĂ2 substantiv feminin

1. paletă de tenis dintr-o rețea întinsă pe un cadru de lemn oval.
       • (prin extensie) cel care practică tenisul.

2. paletă ovală pe talpa încălțămintei pentru a nu se afunda în zăpadă. (< limba franceza raquette)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

RACHETĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RACHETĂ:
RACHÉTĂ2 rachetae forme (la tenis și la badminton) Obiect plat alcătuit dintr-o rețea de coarde fixate pe un cadru oval, prevăzut cu mâner și folosit pentru a lovi mingea. /<fr. raquette
Forme diferite ale cuvantului racheta: rachetae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

rachetă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru rachetă:
rachetă forme

1. țeavă umplută cu pulbere nitrată și care produce la înălțare efecte speciale de lumină;

2. unealtă în jocul de-a mingea (= limba franceza raquette).

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

rachetă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rachetă:
rachétă (proiectil, aparat de zbor, obiect de sport) substantiv feminin, plural rachéte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

rachetă
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru rachetă:
rachétă (rachéte), substantiv feminin

– Obiect de joc în tenis. în franceză raquette.
Forme diferite ale cuvantului racheta: rachéte

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

rachetă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rachetă:
rachétă substantiv feminin, genitiv dativ articulat rachétei; plural rachéte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

rachetă
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru rachetă:
rachetă, rachete substantiv feminin (eufem.) gaze intestinale.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'RACHETA'
RACEMIZÁREracemósrăcenițaRacheRACHÉTĂRACHETÍSTRACHETODRÓMRACHETOMODÉLRACHETOMODELÍSM

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rachetă
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rachetă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
RACHÉTĂ1 rachetăe forme 1 Vehicul, fără dispozitive de planare, propulsat de un motor cu reacție.
       • rachetă cosmică vehicul spațial fusiform, care servește la plasarea pe orbită a unui obiect spațial satelit, stație interplanetară etc.
Motor-rachetă motor reactiv care funcționează independent de condițiile mediului înconjurător.
RACHÉTĂ2 rachetăe forme la tenis și la badminton Obiect plat alcătuit dintr-o rețea de coarde fixate pe un cadru oval, prevăzut cu mâner și folosit pentru a lovi mingea.

GRAMATICA cuvântului rachetă?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rachetă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rachetă poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul rachetă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul rachetă are forma: rachéte
    VEZI PLURALUL pentru rachetă la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE rachetă?
Vezi cuvântul rachetă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rachetă?
[ ra-che-tă ]
Se pare că cuvântul rachetă are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL rachetă
Inţelegi mai uşor cuvântul rachetă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Cosmică = r
= motor la care propulsia se realizează prin evacuarea cu mare viteză a unui jet gazos, funcționând independent de condițiile mediului exterior
Meteorologică = r
Luminoasă sau de semnalizare = cartuș special, lansat cu un pistol, care, la o anumită înălțime, se aprinde, luminând pe o rază mare, sau care eliberează alte cartușe a căror încărcătură arde explodând în formă de stea de o anumită culoare
Rachetă cosmică = rachetă1 2 de mari dimensiuni, folosită pentru plasarea pe orbite a sateliților artificiali și pe traiectorii stabilite a navelor cosmice
Rachetă meteorologică = rachetă1 2 recuperabilă dotată cu aparate speciale de măsură a parametrilor meteorologici și de transmitere a informației, folosită pentru investigații ale atmosferei până la altitudini de 150 km
Rachetă cosmică = rachetă1 2 de mari dimensiuni, folosită pentru plasarea pe orbite a sateliților artificiali și pe traiectorii stabilite a navelor cosmice
Rachetă meteorologică = rachetă1 2 recuperabilă dotată cu aparate speciale de măsură a parametrilor meteorologici și de transmitere a informației, folosită pentru investigații ale atmosferei până la altitudini de 150 km
♦ racheta cosmică = rachetă de mari dimensiuni servind la plasarea pe orbite a sateliților artificiali și a navelor cosmice; motor- racheta = motor la care propulsia se face prin evacuarea cu mare viteză a unui jet gazos; racheta meteorologică = rachetă recuperabilă, dotată cu aparate speciale de măsură, folosită pentru investigații ale atmosferei până la 150 km altitudine
Motor-rachetă = motor la care propulsia se face prin evacuarea cu mare viteză a unui jet gazos
RACHÉTĂ substantiv termen militar rachetă de semnalizare vezi rachetă luminoasă; rachetă luminoasă = rachetă de semnalizare



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rachetă

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A se lăsa sau a umbla, a merge, a fi purtat în voia cuiva sau a ceva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
curent electric al cărui sens și a cărui intensitate nu variază periodic în timp
școală elementară; școală secundară vezi liceu
a umbla, a se lăsa după dorința, după placul cuiva
balanță cu brațe inegale, care permite echilibrarea greutăților de măsură cu greutăți etalonate de zece ori mai mici
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?