eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție radical


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Radical [ ra-di-cal ]
VEZI SINONIME PENTRU radical PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului radical în mai multe dicționare

Definițiile pentru radical din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
RADICAL
   
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RADICAL:
RADICÁL, -Ă

I. adjectiv

1. din temelie, complet; fundamental, de bază; (adverb) radicalmente.
       • (despre tratament, medicamente etc.) care vindecă complet.

2. care preconizează reforme mari, acțiuni hotărâtoare.
       • (despre oameni sau grupări politice; (și substantiv masculin) care preconizează o serie de reforme în activitatea socială.

3. care cuprinde rădăcina cuvântului.

II. substantiv masculin

1. (matematică) număr care, ridicat la o putere, dă numărul dat; rădăcină.
       • simbol matematic care arată operația de extragere de rădăcină.
       • axă radicală = locul geometric al punctelor din plan care au aceeași putere față de două cercuri date, reprezentat printr-o dreaptă perpendiculară pe linia care unește centrele cercurilor; plan radical = locul geometric al punctelor din spațiu având aceeași putere față de două sfere date, reprezentat printr-un plan.

2. grup atomic care rămâne neschimbat într-o reacție chimică și care, în mod obișnuit, nu există în stare liberă.

3. (lingvistică) element primitiv, ireductibil din punct de vedere morfologic, comun mai multor cuvinte care constituie o familie și conține sensul lexical al cuvântului; rădăcină. (< limba franceza radical, latina radicalis, germana Radikal)
Forme diferite ale cuvantului radical: radical-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme



RADICAL
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru RADICAL:
RADICÁL, -Ă (< limba franceza , germană) adjectiv, substantiv masculin

I. Adj.

1. Fundamental, esențial, de bază; (adverbial) din temelie, complet.

2. Care preconizează reforme mari, complete, schimbări fundamentale.

3. (matematică) Axă radical = locul geometric al punctelor din plan care au aceeași putere față de două cercuri date, fiind o dreaptă perpendiculară pe linia care unește centrele cercurilor. Plan radical = plan care este locul geometric al punctelor din spațiu, având aceeași putere față de două sfere date.

II. S. m.

1. (matematică) radical al unui număr = număr care ridicat la o anumită putere (numită ordinul radicalului) dă numărul dat; rădăcină 5).

2. (chimie) Grupare de atomi care se comportă în reacțiile chimice ca un element unic. Radical liber = atom sau grup de atomi care au un electron de valență neîmperecheat. Se formează când o legătură chimică se rupe fără formare de ioni. Unii r.l. care se formează în corp prin procese metabolice au efect nociv asupra celulelor și țesuturilor.

3. (lingvistică) Rădăcină (6).

4. Radical filozofici = grup de teoreticieni din secolul 18-19 (despre Ricardo, G. Grote, J. Austin, J. St. Mill) militând pentru afirmarea ideilor liberalismului și individualismului.
Forme diferite ale cuvantului radical: radical-Ă

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

RADICAL
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RADICAL:
RADICAL2, -Ă, radicali, -e, adjectiv

1. De bază, fundamental, esențial. Măsuri radicale. Îmbunătățiri radicale. ▭ Șeful luase dispoziția ca... automobilul care avea nevoie de reparații radicale să fie băgat într-un atelier. BRĂTESCU-VOINEȘTI, forme 21.
♦ (Adverbial) Din temelie, complet. Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a transformat radical caracterul producției sociale, îmbinînd armonios caracterul social al muncii cu însușirea socială a produselor muncii. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 4, 60.
♦ (Despre tratamente, leacuri) Care vindecă în întregime, complet, care stîrpește boala din rădăcină. Să urmeze o cură radicală și favorabilă sănătății sale. ALECSANDRI, S. 35.

2. Care preconizează reforme complete, adînci, acțiuni hotărîtoare, totale.

3. (De obicei determinat prin «burghez», adesea substantivat) (Grupare politică sau persoană făcînd parte dintr-o grupare politică) care preconizează, în cadrul regimului capitalist, o serie de reforme burghezo-democratice.
Forme diferite ale cuvantului radical: radical-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RADICAL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RADICAL:
RADICÁL, -Ă, radicali, -e, adjectiv, substantiv masculin

I. Adj.

1. De bază, fundamental, esențial.
♦ (Adverbial) Din temelie, cu desăvârșire, complet.
♦ (Despre tratamente, leacuri) Care vindecă în întregime, complet.

2. Care preconizează reforme adânci, acțiuni hotărâtoare; schimbări fundamentale.

II. S. m.

1. (matematică) Rădăcină.
♦ Simbolul matematic care exprimă o extragere de rădăcină.
       • (matematică; în sintagmele) Axă radicală = locul geometric al punctelor din plan care au aceeași putere față de două cercuri date, reprezentat printr-o dreaptă perpendiculară pe linia care unește centrele cercurilor. Plan radical = locul geometric al punctelor din spațiu având aceeași putere față de două sfere date, reprezentat printr-un plan.

2. (chimie) Grupare de atomi care rămâne neschimbată într-o reacție chimică și care se comportă ca un element unic.

3. (lingvistică) Rădăcină.

– Din limba franceza radical, germana Radikal.
Forme diferite ale cuvantului radical: radical-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



RADICAL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RADICAL:
RADICÁL, -Ă, radicali, -e, adjectiv, substantiv masculin

I. Adj.

1. De bază, fundamental, esențial.
♦ (Adverbial) Din temelie, cu desăvârșire, complet.
♦ (Despre tratamente, leacuri) Care vindecă în întregime, complet.

2. Care preconizează reforme adânci, acțiuni hotărâtoare; schimbări fundamentale.

II. S. m.

1. (matematică) Rădăcină.
♦ Simbolul matematic care exprimă o extragere de rădăcină.
       • (matematică; în sintagmele) Axă radicală = locul geometric al punctelor din plan care au aceeași putere față de două cercuri date, reprezentat printr-o dreaptă perpendiculară pe linia care unește centrele cercurilor. Plan radical = locul geometric al punctelor din spațiu având aceeași putere față de două sfere date, reprezentat printr-un plan.

2. (chimie) Grupare de atomi care rămâne neschimbată într-o reacție chimică și care se comportă ca un element unic.

3. (lingvistică) Rădăcină.

– Din limba franceza radical, germana Radikal.
Forme diferite ale cuvantului radical: radical-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

radical
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru radical:
*radicál, -ă adjectiv (mlat. radicalis, despre latina radix, radícis, rădăcină). Al rădăciniĭ, de la rădăcină: pedúncule radicale. figurat Relativ la principiu (la esența) unuĭ lucru: vițiŭ, radical. Din rădăcină, absolut, complet: vindecare radicală. Care verb reflexiv:ea reforme absolute în politică: partidu radical din România a avut de șef pe Gheorghe Panu. S. m. orĭ forme Partizan al radicalizmuluĭ. substantiv neutru, plural e, rar urĭ. gramatică Rădăcină: radicalu unuĭ cuvînt. chimie Substanță care, combinîndu-se cu oxigenu, formează un acid: potasiu e radicalu potaseĭ. matematică Semn supt care se pune o expresiune algebrică saŭ un număr pentru a arăta că e supus uneĭ extragerĭ de rădăcină. (Forma luĭ e un V cu brațu drept prelungit: √ ). adverb Din rădăcină, de tot: a distruge radical. A vorbi radical saŭ pe radical (popular), a vorbi cu cuvinte noĭ și neștiute de popor.
Forme diferite ale cuvantului radical: radical-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

RADICAL
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RADICAL:
RADICÁL, -Ă adjectiv

I.

1. Din temelie, complet; fundamental, de bază.
♦ (Despre tratamente, medicamente etc.) Care vindecă complet.

2. Care preconizează, care propagă reforme mari, acțiuni hotărâtoare.

3. În termeni tehnici, în stil neologic.

II.

1. Număr care, ridicat la o putere, dă un alt număr.
♦ Simbol matematic (?), care arată operația de extragere de rădăcină.

2. Grup atomic care rămâne neschimbat într-o reacție chimică și care, obișnuit, nu există în stare liberă.

3. (lingvistică) Element primitiv, ireductibil din punct de vedere morfologic, comun mai multor cuvinte care constituie o familie și care conține sensul lexical al cuvântului; rădăcină. [< limba franceza radical, italiana radicale, conform latina radicalis < radix

– rădăcină].
Forme diferite ale cuvantului radical: radical-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

RADICAL4
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RADICAL4:
RADICÁL4 radical4i m.

1) matematică Număr care, ridicat la o anumită putere, dă numărul dat; rădăcină.

2) matematică Simbol care indică operația de extragere a rădăcinii.

3) chimie Grup de atomi care se comportă în reacțiile chimice ca un element unic, fără a se modifica.

4) lingvistică Parte a unui cuvânt, dotată cu sens lexical, care este comună tuturor cuvintelor din aceeași familie; rădăcină. /<fr. radical, germana Radikal
Forme diferite ale cuvantului radical4: radical4i

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

RADICAL
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RADICAL:
RADICÁL1, radicale, substantiv neutru

1. (matematică) Rădăcină (4). 5 e radicalul lui 25.
♦ Simbolul matematic care indică o extragere de rădăcină.

2. Grup de atomi diferiți cu o valență nesatisfăcută, care, într-o reacție chimică, trece fără modificări dintr-o moleculă într-alta și care, de obicei, nu se găsește în stare liberă.

3. (lingvistică) Rădăcină (5). «Cînt-» este radicalul cuvîntului «cîntare».

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RADICAL
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RADICAL:
RADICAL adjectiv, s.

1. adjectiv adînc, capital, considerabil, crucial, decisiv, esențial, fundamental, hotărîtor, important, însemnat, organic, primordial, profund, serios, structural, substanțial, vital, (livresc) cardinal, major, nodal, (rar) temeinic. (Prefaceri radical.)

2. adjectiv drastic, extrem. (Măsură radical.)

3. substantiv (matematică) rădăcină. (radical al unui număr.)

4. substantiv (lingvistică) rădăcină. (radical al unui cuvînt.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

radical
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru radical:
radical a.

1. ce ține de rădăcină;

2. figurat ce ține de esența unui lucru: vițiu radical al unei sisteme;

3. întreg, complet: vindecare radicală. ║ adverb

1. cu desăvârșire;

2. popular în termeni tehnici, în stil neologic: a vorbi radical. ║ m. partizan al radicalismului. ║ n. gramatică parte invariabilă a unei vorbe, în opozițiune cu dezinențele.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RADICAL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RADICAL:
RADICÁL2 radicală (radicali, radicale)

1) Care ține de esența lucrurilor sau a fenomenelor; de bază; fundamental; esențial. Deosebire radicală.

3) și substantival (despre persoane sau despre manifestările lor) Care ține de radicalism; propriu radicalismului.

3) (despre tratamente, medicamente) Care vindecă complet. /<fr. radical, germana Radikal
Forme diferite ale cuvantului radical: radicală radicali radicale

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

RADICAL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RADICAL:
RADICÁL3 radicală (radicali, radicale) (despre legume, spini etc.) Care crește de la rădăcină. /<fr. radical, germana Radikal
Forme diferite ale cuvantului radical: radicală

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

RADICAL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RADICAL:
RADICÁL1 adverb Din temelie; cu desăvârșire; în întregime; complet. /<fr. radical, germana Radikal
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

radical
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru radical:
radicál adjectiv masculin, plural radicáli; forme singular radicálă, plural radicále
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

radical
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru radical:
radicál1 adjectiv masculin, plural radicáli; forme radicálă, plural radicále
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

radical
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru radical:
radicál substantiv masculin, plural radicáli
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

radical
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru radical:
radicál2 substantiv masculin, plural radicáli
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'RADICAL'
RADIATÍVRADIATÓRRADIC-RĂDICÁRADICÁLradicál-socialístRADICALÍSMRADICALÍSTRADICALITÁTE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL radical
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului radical dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
RADICÁL4 radicali m.
Prefaceri radical.
Măsură radical.
Radical al unui număr.
Radical al unui cuvînt.
RADICÁL2 radicală radicali, radicale 1 Care ține de esența lucrurilor sau a fenomenelor; de bază; fundamental; esențial.
Deosebire radicală.
Radical al unui număr.
Radical al unui cuvânt.
RADICÁL3 radicală radicali, radicale despre legume, spini etc.

GRAMATICA cuvântului radical?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului radical.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul radical poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul radical sa indeplinească rolul de: substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul radical are forma: radicáli
    VEZI PLURALUL pentru radical la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE radical?
Vezi cuvântul radical desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul radical?
[ ra-di-cal ]
Se pare că cuvântul radical are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL radical
Inţelegi mai uşor cuvântul radical dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
axă radicală = locul geometric al punctelor din plan care au aceeași putere față de două cercuri date, reprezentat printr-o dreaptă perpendiculară pe linia care unește centrele cercurilor; plan radical = locul geometric al punctelor din spațiu având aceeași putere față de două sfere date, reprezentat printr-un plan
= locul geometric al punctelor din plan care au aceeași putere față de două cercuri date, fiind o dreaptă perpendiculară pe linia care unește centrele cercurilor
= plan care este locul geometric al punctelor din spațiu, având aceeași putere față de două sfere date
Al unui număr = număr care ridicat la o anumită putere numită ordinul radicalului dă numărul dat; rădăcină 5
Liber = atom sau grup de atomi care au un electron de valență neîmperecheat
Filozofici = grup de teoreticieni din secolul 18-19 despre Ricardo, G
matematică; în sintagmele Axă radicală = locul geometric al punctelor din plan care au aceeași putere față de două cercuri date, reprezentat printr-o dreaptă perpendiculară pe linia care unește centrele cercurilor
Plan radical = locul geometric al punctelor din spațiu având aceeași putere față de două sfere date, reprezentat printr-un plan
matematică; în sintagmele Axă radicală = locul geometric al punctelor din plan care au aceeași putere față de două cercuri date, reprezentat printr-o dreaptă perpendiculară pe linia care unește centrele cercurilor
Plan radical = locul geometric al punctelor din spațiu având aceeași putere față de două sfere date, reprezentat printr-un plan



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL radical

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Fost-ai azi la sapă? – ba! cu slăbirea ideii de opoziție, în expresie ba bine că nu?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
acid rezultat din combinarea arsenicului cu oxigenul
cantitatea de informații din moleculele acidului ribonucleic ale unui organism
evident că da, se-nțelege
buletin meteorologic cu informații specifice circulației rutiere
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?