eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ranire


SINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Rănire [ ră-ni-re ]
VEZI SINONIME PENTRU rănire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului ranire în mai multe dicționare

Definițiile pentru ranire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

rănire
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru rănire:
rănire substantiv verbal INSULTARE. ÎNDURERARE. ÎNTRISTARE. JIGNIRE. MÎHNIRE. OFENSARE. ULTRAGIERE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

RĂNIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RĂNIRE:
RĂNÍRE, răniri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) răni și rezultatul ei.

– vezi răni.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RĂNIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RĂNIRE:
RĂNÍRE, răniri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) răni și rezultatul ei.

– vezi răni.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



RĂNIRE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RĂNIRE:
RĂNÍRE substantiv (medicina) (livresc) lezare, (popular) vătămare.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

RĂNIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂNIRE:
RĂNIRE substantiv (medicina) (livresc) lezare, (popular) vătămare.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

rănire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rănire:
răníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat rănírii; plural răníri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

rănire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rănire:
răníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat rănírii; plural răníri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

RĂNIRE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RĂNIRE:
RĂNÍRE, răniri, substantiv feminin Acțiunea de a răni2.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane


CUVINTE APROPIATE DE 'RANIRE'
ranicultúrăranídăRANÍDEranifórmRĂNÍRERĂNÍTRÁNIȚĂRaniteRĂNITÚRĂ



GRAMATICA cuvântului RĂNIRE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rănire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RĂNIRE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul RĂNIRE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul rănire are forma: răníri
VEZI PLURALUL pentru RĂNIRE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE rănire?
Vezi cuvântul rănire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rănire?
[ ră-ni-re ]
Se pare că cuvântul rănire are trei silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL RĂNIRE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Catedră plină?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
gras; figurat bogat; influent
ten galben ca al bolnavilor de icter
catedră care are numărul de ore prevăzut de regulament
biochimie; armă biologică
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app