eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție rasboiu


GRAMATICĂSILABE
Răsboiu [ răs-bo-iu ]
VEZI SINONIME PENTRU răsboiu PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului rasboiu în mai multe dicționare

Definițiile pentru rasboiu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Răsboiu:
Răsboiu n. Răsboaiele cele mai vestite au fost: a) în antichitate, Răsboaiele Medice și Punice ( vezi aceste nume); în evul-mediu, Răsboaiele religioase, vezi Cruciatele; Răsboiul de o Sută de ani; între Franța și Anglia (1336-1453); în timpurile moderne, Răsboaiele de religiune, între protestanții și catolicii francezi (1562-1598); Răsboiul de Treizeci de ani, lupta protestanților în contra împăratului catolic, terminat prin tractatul din Westfalia (1618-1648); Răsboiul succesiunii Spaniei, susținut de Franța și Spania în contra celorlalte Puteri europene (1701-1713); Rasboiul succesiunii Austriei, susținut de Maria Terezia, sprijinită de Franța în contra lui Frideric II (1741-1748); Răsboiul de Șapte ani, între Franța și Austria, în contra Angliei și Prusiei (1756-1763); b) în epoca contemporană: Răsboiul Crimeii, în care Rusia susținu lupta în contra puterilor reunite ale Turciei, Franței, Angliei și Piemontului și care se termină cu Congresul din Paris (1854-1856); Răsboiul franco-german, care se încheiă cu plata din partea Franței a 5 miliarde de franci și cedarea provinciilor Alsacia și Lorena (1870); Răsboiul ruso-româno-turc, terminat cu Congresul din Berlin și cu independența României, (1877-1878): Răsboiul ruso-japonez, terminat cu victoria Japonezilor (1905); Răsboiul turco-italian din 1911, se termină cu câștigarea Tripolitaniei (devenită colonie italiană); Răsboiul turco-balcanic din 1912, dezastros pentru Turcia, care pierdu toate posesiunile sale europene (în afară de Constantinopole și Adrianopole); Răsboiul Aliaților balcanici (Bulgari, Sârbi, Greci, Muntenegreni) în contra Turciei, dela 9 Oct. 1912 până la 16 Dec. 1912, fu încheiat prin Conferința dela Londra, prin care Turcia ceda Bulgariei Tracia (reluată apoi în parte de Turcia); Răsboiul sârbo-grec în contra Bulgarilor în 1913, din cauza tendențelor de supremație ale acestora, fu terminat, mulțumită intervenirii decizive a României, prin pacea încheiată Ia București (10 Aug. 1913).
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a



răsboiu
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru răsboiu:
răsboiu n.

1. luptă cu armele între două națiuni: răsboaiele defensive sunt singurele drepte;

2. artă militară: Napoleon avea geniul răsboiului;

3. se zice de animale cari atacă pe altele;

4. figurat luptă în genere: a face răsboiu vițiilor. [slava RAZBOĬ, tâlhărie, omor: sensul vorbei a fost românește înnobilit]. vezi Răsboiu (Nume proprii).

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

răsboiu
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru răsboiu:
răsboiu n.

1. unealtă de lemn cu care se țese pânza;

2. carul joagărului, calul sau călușeii morii de vânt;

3. puntea ferestrăului. [Vorbă identică cu cea precedentă (serb. RAZBOI); stativele reproduc sgomotul unei bătălii (conform limba franceza métier battant, stative)].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'RASBOIU'
răsbitorRăsboienirăsboinicrăsboinicescrăsboiurăsbucurosrăsbunrăsbunarerăsbunător



GRAMATICA cuvântului răsboiu?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului răsboiu.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul răsboiu poate fi:

    CUM DESPART ÎN SILABE răsboiu?
    Vezi cuvântul răsboiu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul răsboiu?
    [ răs-bo-iu ]
    Se pare că cuvântul răsboiu are trei silabe



    © 2024 qDictionar.com

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: A cădea cuiva în vatră?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    bea sau mănâncă foarte mult
    parte care se cuvine în mod legal fiecăruia la o împărțeală
    a fi oaspete nepoftit și supărător al cuiva
    a nu mai avea bani
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT










    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app