 | as |
|
| Răscolire [ răs-co-li-re ] VEZI SINONIME PENTRU răscolire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului rascolire în mai multe dicționareDefinițiile pentru rascolire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RĂSCOLIRE: RĂSCOLÍRE, răscoliri, substantiv feminin Acțiunea de a răscoli și rezultatul ei; răvășire, dezordine, scormonire, zdruncinare. Fundul dubei, în balansările ei, părea că se înalță spre el ca o răscolire de pămînt. SAHIA, N. 84. ♦ figurat Agitație, frămîntare, tulburare. Era treaz în momentul acela, însă atît de pornit în răscolirea lui, încît femeile au crezut că... și-a pierdut mințile. PAS, Z. I 226. Era destul un singur cuvînt, ca să trezească răscoliri și să întărîte dureri amorțite. CAMIL PETRESCU, U. N. 7. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂSCOLIRE: RĂSCOLIRE s. 1. deranjare, răvășire, zăpăcire. (rascolire hîrtiilor de pe masă.) 2. scormonire, scormonit, zgîndărire, (popular) scociorîre. (rascolire jarului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RĂSCOLIRE: RĂSCOLÍRE, răscoliri, substantiv feminin Acțiunea de a răscoli și rezultatul ei. – vezi răscoli. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RĂSCOLIRE: RĂSCOLÍRE, răscoliri, substantiv feminin Acțiunea de a răscoli și rezultatul ei. – vezi răscoli. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru răscolire: răscolíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat răscolírii; plural răscolíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru răscolire: răscolíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat răscolírii; plural răscolíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'RASCOLIRE' răscócinăRĂSCOCORÁRĂSCÓLRĂSCOLÍRĂSCOLÍRERĂSCOLÍTRĂSCOLITÓRRĂSCÓLNICrascólnică |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL RĂSCOLIRE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului răscolire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii RĂscolire hîrtiilor de pe masă. RĂscolire jarului. |
GRAMATICA cuvântului RĂSCOLIRE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului răscolire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RĂSCOLIRE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE răscolire? Vezi cuvântul răscolire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul răscolire?[ răs-co-li-re ] Se pare că cuvântul răscolire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL RĂSCOLIRE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i fi cuiva pe voie sau a fi pe voia cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul răscolire are forma: răscolíri
