eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ratiune


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Raţiune [ ra-ţi-u-ne ]
VEZI SINONIME PENTRU raţiune PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului ratiune în mai multe dicționare

Definițiile pentru ratiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
RAȚIUNE
   
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE:
RAȚIUNE s.

1. gînd, minte. (Cînd cu ratiune n-ai gîndit.)

2. deșteptăciune, intelect, inteligență, judecată, minte, pricepere, spirit, (popular) duh, (Banat, Transilvania și Olt.) pamet, (învechit) înțelegere, (familial) doxă, (figurat) cap, creier. (Are o ratiune de nivel mediu.)

3. gîndire, intelect, judecată, minte, spirit. (Operă a ratiune.)

4. gîndire, intelect, înțelegere, judecată, minte, (figurat) cap. (Are o ratiune extrem de limpede.)

5. judecată, minte, (rar) cunoștință, (popular și fam.) glagore, (învechit) rezon. (O ratiune normală.)

6. judecată, minte, raționament, (învechit) socoată, socoteală, socotință. (Are o ratiune sănătoasă.)

7. chibzuială, chibzuință, chibzuire, cumințenie, cumpăt, cumpătare, înțelepciune, judecată, măsură, minte, moderație, socoteală, socotință, tact, (livresc) continență, (rar) cuminție, ponderație, temperanță, (popular) scumpătate, (învechit și regional) sfat, (învechit) sămăluire, socoată, tocmeală, (familial) schepsis, (figurat) cumpăneală, cumpănire. (Demonstrează în viață multă ratiune.)

8. îndreptățire, justificare, motivare, motivație, temei, (livresc) legitimare, legitimitate, (popular) noimă, (învechit) rezon. (ratiune unei hotărîri.)

9. justificare, logică, motivare, noimă, rost, sens, temei. (Nu văd ratiune comportării lui.)

10. rost, socoteală. (Are și aceasta o ratiune.)

11. înțeles, rost, semnificație, sens, tîlc, (învechit și popular) meșteșug, (popular) noimă, (Moldova și Muntenia) merchez, (învechit) tocmeală. (Ce ratiune are această afirmație?)

12. cauză, considerent, mobil, motiv, pricină, prilej, temei, (învechit și popular) cuvînt, (popular) noimă, price, (învechit) cap, obiect, povod, rezon, (figurat) izvor, sămînță. (ratiune care explică producerea unui fenomen.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



RAȚIUNE
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE:
RAȚIÚNE (latina) substantiv feminin

1. Capacitatea intelectuală de a cunoaște cognitiv adevărul fie în mod direct, fie prin intermediul unui proces de inferență; gândire (logică), judecată (1), minte.

2. Temei; motiv, justificare.
       • ratiune de stat = motiv de ordin superior politic, în funcție de care o autoritate de stat poate lua unele măsuri în problemele majore ale politicii interne și externe.
       • Expresia: Rațiunea de a fi a unui lucru = sensul, finalitatea (existenței) unui lucru; ceea ce justifică existența lui.

3. (logică) Ratiune suficientă = lege, principiu fundamental al gândirii formulat de G.W. Leibniz, în virtutea căruia orice fapt trebuie să aibă un temei pentru care este astfel, iar nu altfel.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

RAȚIUNE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE:
RAȚIÚNE, (2,

3) rațiuni, substantiv feminin

1. Facultatea omului de a cunoaște, de a gândi logic, de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; prin extensie judecată, minte.
♦ Treapta a doua a cunoașterii, caracterizată prin faptul că operează cu noțiuni, judecăți și raționamente.

2. Temei, motiv, justificare.
       • Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat ia unele măsuri de interes general, trecând peste interesul particular.
       • Expresia: Rațiunea de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică, motivează existența (unui lucru).

3. (matematică) Rație (2). [ pronunție: -ți-u-]

– Din latina ratio, -onis.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RAȚIUNE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE:
RAȚIÚNE2, (2,

3) rațiuni, substantiv feminin

1. Facultatea omului de a cunoaște, de a gîndi logic, de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; prin extensie judecată, minte.

2. Temei, motiv, cauză, justificare. Supărarea lor nu are nici o rațiune.
       • Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat poate lua o măsură de interes general, trecînd peste interesul particular.
       • Expresia: Rațiunea de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică, motivează existența (unui lucru).

3. (matematică) Rație2 (2).

– Variantă: (1, învechit) ráție (GHICA, A. 90) substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



RAȚIUNE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE:
RAȚIÚNE, (2,

3) rațiuni, substantiv feminin

1. Facultate, proprie omului, de a cunoaște prin noțiuni, judecăți, raționamente; gândire (logică); prin extensie judecată, minte.

2. Temei, motiv, justificare.
       • Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat ia unele măsuri de interes general, trecând peste interesul particular.
       • Expresia: Rațiunea de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică, motivează existența (unui lucru).

3. (matematică) Rație (2). [ pronunție: -ți-u-]

– Din latina ratio, -onis.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RAȚIUNE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE:
RAȚIÚNE substantiv feminin

1. facultate a omului de a cunoaște, operând cu noțiuni, judecăți, raționamente, de a pătrunde dincolo de aparențele lucrurilor și fenomenelor; judecată, gândire; inteligență.

2. motiv, cauză, justificare, temei.
ratiune de stat = teorie politică și diplomatică potrivit căreia interesele generale primează asupra oricăror considerente de drept sau morală.
ratiune a de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică existența (unui lucru).
♦ scop, țel. (< latina ratio)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

RAȚIUNE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE:
RAȚIÚNE substantiv feminin

1. Facultate a omului de a cunoaște, de a înțelege și de a judeca; judecată, gândire; inteligență.

2. Temei, justificare, motiv.
       • Rațiunea de a fi (a unui lucru).

3. vezi rație. [pronume -ți-u-. / < latina ratio, conform limba franceza ration, italiana ragione].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

rațiune
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru rațiune:
rațiune forme

1. facultatea de a cunoaște și judeca: rațiunea deosebește pe om de animal;

2. dreaptă judecată, bun simț: copil fără rațiune;

3. probă sprijinită de un argument: rațiuni bune, rațiuni rele;

4. motiv, interes: rațiune de Stat.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RAȚIUNE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE:
RAȚIÚNE ratiunei forme

1) Facultate umană a omului de a gândi și de a înțelege sensul și relațiile dintre fenomene; judecată; minte; intelect.

2) Explicație a unei acțiuni sau stări. [silabe -ți-o-] /<lat. ratio, ratiuneonis
Forme diferite ale cuvantului ratiune: ratiunei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

rațiune
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rațiune:
rațiúne substantiv feminin (silabe -ți-u-), genitiv dativ articulat rațiúnii; (motive) plural rațiúni
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

rațiune
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rațiune:
rațiúne (-ți-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat rațiúnii; (motive) plural rațiúni
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

RAȚIUNE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE:
RAȚIÚNE1 substantiv feminin vezi rație2.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

Rațiune
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Rațiune:
Rațiune ≠ nebunie
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'RATIUNE'
RATÍTĂRATÍTErătițéaRăț/iuRAȚIÚNERătiv/eștiRATKERĂȚÓIRĂȚOIÁLĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Rațiune
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rațiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Cînd cu rațiune n-ai gîndit.
Are o rațiune de nivel mediu.
Operă a rațiune.
Are o rațiune extrem de limpede.
O rațiune normală.
Are o rațiune sănătoasă.
Demonstrează în viață multă rațiune.
Rațiune unei hotărîri.
Nu văd rațiune comportării lui.
Are și aceasta o rațiune.
Ce rațiune are această afirmație? 12.
Rațiune care explică producerea unui fenomen.
Are o rațiune extrem de limpede.
O rațiune normală.
Are o rațiune sănătoasă.
RAȚIÚNE rațiunei forme 1 Facultate umană a omului de a gândi și de a înțelege sensul și relațiile dintre fenomene; judecată; minte; intelect.
Ratio, rațiuneonis.

GRAMATICA cuvântului Rațiune?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rațiune.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Rațiune poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Rațiune sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul rațiune are forma: rațiúni
    VEZI PLURALUL pentru Rațiune la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE raţiune?
Vezi cuvântul raţiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul raţiune?
[ ra-ţi-u-ne ]
Se pare că cuvântul raţiune are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Rațiune
Inţelegi mai uşor cuvântul rațiune dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
De stat = motiv de ordin superior politic, în funcție de care o autoritate de stat poate lua unele măsuri în problemele majore ale politicii interne și externe
Rațiunea de a fi a unui lucru = sensul, finalitatea existenței unui lucru; ceea ce justifică existența lui
Suficientă = lege, principiu fundamental al gândirii formulat de G
Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat ia unele măsuri de interes general, trecând peste interesul particular
Rațiunea de a fi a unui lucru = ceea ce justifică, motivează existența unui lucru
Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat poate lua o măsură de interes general, trecînd peste interesul particular
Rațiunea de a fi a unui lucru = ceea ce justifică, motivează existența unui lucru
Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat ia unele măsuri de interes general, trecând peste interesul particular
Rațiunea de a fi a unui lucru = ceea ce justifică, motivează existența unui lucru
♦ ratiune de stat = teorie politică și diplomatică potrivit căreia interesele generale primează asupra oricăror considerente de drept sau morală
♦ ratiune a de a fi a unui lucru = ceea ce justifică existența unui lucru



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Rațiune

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A unge pe cineva la inimă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
prima perioadă a goticului, caracterizat prin ornamente în formă de lance
figurat vocație, talent
a face cuiva plăcere; a încânta, a bucura pe cineva
până la sfârșit, de tot, cu totul, gata, deplin, complet, cu desăvârșire, desăvârșit, definitiv, perfect, bine de tot; pentru totdeauna, pe vecie, de veci; fără istov
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?