 | as |
|
| Războinic [ răz-bo-i-nic ] VEZI SINONIME PENTRU războinic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului razboinic în mai multe dicționareDefinițiile pentru razboinic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RĂZBÓINIC: RĂZBÓINIC2, -Ă, războinici, -e, adjectiv 1. Privitor la război1, de război1. Se duceau grăind încet despre amintiri și povestiri războinice. SADOVEANU, O. VII 145. Poporul nostru era dedat cu viața războinică. ALECSANDRI, la TDRG. 2. (Despre ființe) Căruia-i place să se lupte, să poarte războaie; bătăios. O nație războinică și unită, oricît de mică ar fi, n-a fost niciodată biruită. BĂLCESCU, O. I 41. Forme diferite ale cuvantului razboinic: razboinic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂZBOINIC: RĂZBOINIC substantiv, adjectiv 1. substantiv (termen militar) luptător, (regional) luptaș, (învechit) boinic, războitor, săgar. (razboinic încercat în bătălii.) 2. adjectiv agresiv, militarist, provocator, (familial) belicos. (Politică razboinic.) 3. adjectiv (rar) marțial. (Aer razboinic.) 4. adjectiv (învechit) războiesc, războinicesc, rezbelic, rezbelnic. (Dansuri razboinic.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RĂZBÓINIC: RĂZBÓINIC, -Ă, războinici, -ce, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme Luptător, ostaș care ia parte la un război1. 2. Adj. Care ține de război1, privitor la război1, de război1. 3. Adj. Căruia îi place lupta; bătăios. – Din limba slavă (veche) razbojnikŭ. Forme diferite ale cuvantului razboinic: razboinic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RĂZBÓINIC: RĂZBÓINIC, -Ă, războinici, -ce, substantiv masculin, adjectiv 1. S. m. Luptător, ostaș care ia parte la un război1. 2. Adj. Care ține de război1, privitor la război1, de război1. 3. Adj. Căruia îi place lupta; bătăios. – Din limba slavă (veche) razbojnikŭ. Forme diferite ale cuvantului razboinic: razboinic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂZBÓINIC: RĂZBÓINIC1 razboiniccă (razboinicci, razboinicce) și substantival 1) Care ține de război; propriu războiului. 2) Care manifestă plăcerea de a se război; căruia îi place să se bată. /<sl. razbojniku Forme diferite ale cuvantului razboinic: razboiniccă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RĂZBÓINIC: RĂZBÓINIC1, războinici, substantiv masculin Luptător, ostaș, om de arme. Mă uitam încremenit la figura lui impunătoare de războinic. SADOVEANU, O. I 418. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂZBÓINIC: RĂZBÓINIC2 razboinicci m. învechit Ostaș care participa la un război; luptător. /<sl. razbojniku Forme diferite ale cuvantului razboinic: razboinicci Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru războinic: răzbóinic adjectiv masculin, substantiv masculin, plural răzbóinici; adjectiv feminin, substantiv feminin răzbóinică, plural răzbóinice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru războinic: răzbóinic substantiv masculin, adjectiv masculin, plural răzbóinici; forme singular răzbóinică, plural răzbóinice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RĂZBÓINIC: RĂZBÓINIC substantiv, adjectiv verbal asasin, criminal, omorâtor, ucigaș. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru războinic: războinic substantiv, adjectiv verbal ASASIN. CRIMINAL. OMORÎTOR. UCIGAȘ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RĂZBÓINIC: RĂZBÓINIC substantiv verbal bandit, hoț, pungaș, tâlhar. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru războinic: războinic substantiv verbal BANDIT. HOȚ. PUNGAȘ. TÎLHAR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'RAZBOINIC' RĂZBÓIrăzbói-fúlgerRăzboieniRĂZBOIÉSCRĂZBÓINICRĂZBOINICÉSCRĂZBOÍRERĂZBOÍTRĂZBOITÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL războinic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului războinic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Războinic încercat în bătălii. Politică războinic. Aer războinic. Dansuri războinic. RĂZBÓINIC1 războiniccă războinicci, războinicce și substantival 1 Care ține de război; propriu războiului. Comandantul are un aer războinic 4. Dansuri războinic. RĂZBÓINIC2 războinicci m. |
GRAMATICA cuvântului războinic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului războinic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul războinic poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE războinic? Vezi cuvântul războinic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul războinic?[ răz-bo-i-nic ] Se pare că cuvântul războinic are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL războinic |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Organ legislativ?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul războinic are forma: răzbóinici
La singular substantivul războinic are forma: răzbóinică
