eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție realitate


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Realitate [ rea-li-ta-te ]
VEZI SINONIME PENTRU realitate PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului realitate în mai multe dicționare

Definițiile pentru realitate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REALITATE:
REALITÁTE, realități, substantiv feminin Existență efectivă, obiectivă; lucru real, fapt concret, situație, stare de fapt; prin extensie adevăr. Noțiunea de libertate a democrației romantice trebuia revizuită și adusă la realități precise și necesare. SADOVEANU, E. 55. Cu atît mai dureros cu cît se apropia momentul cînd va trebui să descopere realitatea. REBREANU, R. II 223. Fusese vis, visul lui cel atît de aievea, sau fusese realitate. EMINESCU, N. 71.
       • Locuţiune adverbiala În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr. [Veniseră] la Leopole sub cuvînt de a onora prezința regelui, dar în realitate... mai ales pentru a asista pre Potcoavă. HASDEU,

I. vezi 201.
       • Expresia: A aduce (sau a readuce) la realitate vezi aduce (4).
♦ (filozofie; numai la sg., uneori determinat prin «obiectivă») Natura, universul, materia care există în afara conștiinței omenești și independent de ea.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

REALITATE
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru REALITATE:
REALITÁTE (< limba franceza , latina) substantiv feminin

1. (FILOZ.) Existență, tot ce există; (în opoziție cu posibilitate) existență înfăptuită, efectivă.

2. Fapt, lucru real, care există efectiv, stare de fapt; prin extensie adevăr.
       • locuțiune În realitate = de fapt, efectiv.
♦ (Dr.) Realitatea legii penale = principiu potrivit căruia legea penală se aplică și infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării contra securității statului român sau contra vieții unui cetățean român ori prin care s-a adus o vătămare gravă integrității corporale sau sănătății unui cetățean român, de către un cetățean străin sau de către o persoană fără cetățenie, care nu domiciliază pe teritoriul țării.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

REALITATE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REALITATE:
REALITÁTE, realități, substantiv feminin Existență efectivă, obiectivă; fapt concret, lucru real, stare de fapt; prin extensie adevăr.
       • Locuţiune adverbiala În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr.
♦ (filozofie; la sg.) Materia care există în afara conștiinței omenești și independent de ea. [ pronunție: re-a-]

– Din limba franceza réalité, latina realitas, -atis, germana Realität.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

REALITATE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REALITATE:
REALITÁTE, realități, substantiv feminin Fapt, lucru real care există efectiv, stare de fapt; prin extensie adevăr.
       • Locuţiune adverbiala În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr.
♦ (filozofie; la sg.) Existență, tot ce există; (în opoziție cu posibilitate) Existență afectivă. [ pronunție: re-a-]

– Din limba franceza réalité, latina realitas, -atis, germana Realität.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

REALITATE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru REALITATE:
REALITÁTE realitateăți forme

1) Existență obiectivă; stare reală.

2) Lucru concret, care există în mod real.

3) Caracter real.

4) Lume înconjurătoare, existentă în afara conștiinței umane și independent de ea. [G.-D. realității; silabe re-a-] /<fr. realité, latina realitas, realitateatis, germana Realität
Forme diferite ale cuvantului realitate: realitateăți

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

realitate
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru realitate:
*realitáte (ea 2 silabe) forme (mlat. reálitas, -átis, despre latina realis, real). Existență reală: (efectivă): realitatea lumiĭ exterioare. Lucru real: a părăsi realitățile pentru chimere. În realitate, realmente, în adevăr, cu adevărat.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

REALITATE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REALITATE:
REALITÁTE substantiv feminin

1. (filozofie) existența efectivă, obiectivă; posibilitate înfăptuită.

2. ceea ce există efectiv, obiectiv; fapt, lucru real.
♦ în realitate = de fapt, în adevăr. (< limba franceza réalité, latina realitas, germana Realität)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

REALITATE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REALITATE:
REALITÁTE substantiv feminin Categorie filozofică desemnând tot ceea ce există efectiv; lucru real; (prin extensie) adevăr.
♦ În realitate = de fapt, în adevăr.
♦ Natura, universul. [conform limba franceza réalité].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

REALITATE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REALITATE:
REALITATE s.

1. (FILOZ.) adevăr, real. (Noțiunea de realitate.)

2. adevăr, veridicitate, (livresc) veracitate, (învechit) veritate. (realitate conținută într-o operă literară.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

realitate
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru realitate:
realitáte substantiv feminin (silabe re-a-), genitiv dativ articulat realității; (situații, fapte, lucruri) plural realități
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

realitate
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru realitate:
realitáte (re-a-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat realitắții; (situații, fapte, lucruri) plural realitắți
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Realitate
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Realitate:
Realitate ≠ iluzie, închipuire, irealitate, vis
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'REALITATE'
REALIPÍRErealísmREALÍSTrealísticREALITÁTEREALITY-SHOWREALIZÁREALIZÁBILrealizabilitáte

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Realitate
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului realitate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
REALITÁTE realitateăți forme 1 Existență obiectivă; stare reală.
Realité, latina realitas, realitateatis, germana Realität.
Noțiunea de realitate.
Realitate conținută într-o operă literară.
Realitate conținută într-o operă literară.

GRAMATICA cuvântului Realitate?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului realitate.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Realitate poate fi: substantiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Realitate sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul realitate are forma: realități
VEZI PLURALUL pentru Realitate la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE realitate?
Vezi cuvântul realitate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul realitate?
[ rea-li-ta-te ]
Se pare că cuvântul realitate are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Realitate
Inţelegi mai uşor cuvântul realitate dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Locuţiune adverbiala În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr
locuțiune În realitate = de fapt, efectiv
Realitatea legii penale = principiu potrivit căruia legea penală se aplică și infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării contra securității statului român sau contra vieții unui cetățean român ori prin care s-a adus o vătămare gravă integrității corporale sau sănătății unui cetățean român, de către un cetățean străin sau de către o persoană fără cetățenie, care nu domiciliază pe teritoriul țării
Locuţiune adverbiala În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr
Locuţiune adverbiala În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr
♦ în realitate = de fapt, în adevăr
♦ În realitate = de fapt, în adevăr

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Realitate

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Prim amorez?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi păcălit, înșelat, escrocat; a se țepui
boală infecțioasă caracterizată prin erupții pe traiectul nervilor senzoriali
actor care interpretează rolul de tânăr îndrăgostit; june prim
pretutindeni
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app