eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție recalescenta


PLURALGRAMATICĂSILABE
Recalescenţă [ re-ca-les-cen-ţă ]
VEZI SINONIME PENTRU recalescenţă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului recalescenta în mai multe dicționare

Definițiile pentru recalescenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RECALESCENȚĂ:
RECALESCÉNȚĂ substantiv feminin Creștere spontană a temperaturii unui metal în curs de răcire, care se manifestă vizibil printr-o licărire a metalului.

– Din limba franceza recalescence.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RECALESCENȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RECALESCENȚĂ:
RECALESCÉNȚĂ substantiv feminin Creștere spontană a temperaturii unui metal în curs de răcire, care se manifestă vizibil printr-o licărire a metalului.

– Din limba franceza recalescence.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RECALESCENȚĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RECALESCENȚĂ:
RECALESCÉNȚĂ substantiv feminin Creștere spontană a temperaturii unui metal în curs de răcire. [< limba franceza recalescence].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

RECALESCENȚĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RECALESCENȚĂ:
RECALESCENȚĂ substantiv feminin creștere spontană a temperaturii unui metal în curs de răcire. (< limba franceza recalescence)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

recalescență
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru recalescență:
recalescénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat recalescénței
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

recalescență
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru recalescență:
recalescénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat recalescénței
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'RECALESCENTA'
RECALCITRÁNȚĂRECALCULÁRECALCULÁRErecalculáțieRECALESCÉNȚĂRECALIBRÁRECALIBRÁRERECALIFICÁRECALIFICÁRE

GRAMATICA cuvântului recalescență?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului recalescență.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul recalescență poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul recalescență sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
VEZI PLURALUL pentru recalescență la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE recalescenţă?
Vezi cuvântul recalescenţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul recalescenţă?
[ re-ca-les-cen-ţă ]
Se pare că cuvântul recalescenţă are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A arunca sau a da la coș?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
instalație cu ajutorul căreia se realizează exploatarea mai multor sonde echipate cu pompe de adîncime, fosolind un singur motor
iphicles
a arunca un lucru nefolositor sau lipsit de valoare
piață specializată în operațiuni de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app