 | as |
|
| Recurge [ re-cur-ge ] VEZI SINONIME PENTRU recurge PE ESINONIME.COM definiția cuvântului recurge în mai multe dicționareDefinițiile pentru recurge din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a recurge (forma la infinitiv) A recurge conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RECURGE: RECÚRGE, recúrg, verb III. intranzitiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «la») A apela la cineva sau la ceva, a cere (sau a se adresa cuiva pentru) ajutor, sprijin sau refugiu; a folosi. Se împacă și el destul de greu cu școala, rămînînd repetent și recurgînd probabil la examene particulare. CĂLINESCU, E. 32. Cu tot regretul, trebuie să recurg la dumneata. SEBASTIAN, T. 104. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RECURGE: RECURGE verb 1. a (se) folosi, a întrebuința, s se servi, a se sluji, a utiliza, a uza, (învechit și popular) a prinde, (regional) a vestegălui. (Nu verb reflexiv:ea să recurge la mijloace dure.) 2. a apela, a cere, a solicita, (Transilvania) a suruclui. (recurge la ajutorul lui.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RECURGE: RECÚRGE verb III. intr. A apela (la cineva sau la ceva); a se servi, a face uz de... [P.i. recúrg. / după limba franceza recourir]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru recurge: recurge vezi 1. a cere ajutorul, a se adresa la: a recurge la un vecin; 2. a avea recurs la. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RECURGE: RECÚRGE verb intr. a apela la cineva sau la ceva; a face uz de... (după limba franceza recourir) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru recurge: recúrge (a recurge) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea recúrge; gerunziu recurgấnd; participiu recúrs Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru recurge: recúrge verb curge Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'RECURGE' RECURBÁTrecurbézRECURÉNTRECURÉNȚĂRECÚRGERECÚRGERERECÚRSRECÚRSIERECURSIÚNE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL recurge Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului recurge dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Nu verb reflexiv:ea să recurge la mijloace dure. Recurge la ajutorul lui. Recurge la ajutorul lui. Recúrge a recurge verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea recúrge; gerunziu recurgấnd; participiu recúrs. |
GRAMATICA cuvântului recurge? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului recurge. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul recurge poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE recurge? Vezi cuvântul recurge desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul recurge?[ re-cur-ge ] Se pare că cuvântul recurge are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL recurge |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Lanț frigorifer?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
