 | as |
|
| Refacere [ re-fa-ce-re ] VEZI SINONIME PENTRU refacere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului refacere în mai multe dicționareDefinițiile pentru refacere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REFACERE: REFACERE s. 1. reparare, reparat, reparație, (popular) dregere, dres, (învechit și regional) meremet, meremetiseală, meremetisire, (regional) răpăluit, (prin Moldova) prefai, (învechit) meremetisit. (refacere casei.) 2. restaurare, (învechit și regional) meremetiseală, meremetisire, preînnoire. (refacere unei cetăți.) 3. restabilire. (refacere unui circuit electric.) 4. modificare, prefacere, prelucrare, schimbare, transformare. (refacere unui industria textilă) 5. întregire, recompunere, reconstituire, (rar) reconstituție. (refacere părților unui animal fosil.) 6. (lingvistică) reconstituire, reconstrucție, (rar) reconstruire. (refacere unei forme lexicale primitive.) 7. îndreptare, normalizare, redresare, (învechit figurat) sculare, sculătoare. (refacere situației economice a unei întreprinderi.) 8. reconstrucție. (Anii refacere.) 9. înviorare, redresare, restabilire, (rar) redresament, (figurat) remontare. (refacere cuiva după un leșin.) 10. (biologie) regenerare, regenerescență, (învechit) regenerație. (Proces de refacere a unui organ.) 11. creștere, regenerare. (refacere unei unghii căzute.) 12. (medicina) îndreptare, înfiripare, însănătoșire, întremare, înzdrăvenire, lecuire, restabilire, ridicare, tămăduire, vindecare, (popular) sculare, tămăduială, (învechit) sănătoșare, tămăduință, verb reflexiv:acevanie. (refacere completă a bolnavului.) 13. (medicina) fortificare, îndreptare, înfiripare, întărire, întremare, înzdrăvenire, reconfortare, restabilire, tonificare, (rar) reconfort, (învechit și popular) împuternicire. (refacere cuiva după o boală.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REFACERE: REFÁCERE, refaceri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) reface și rezultatul ei; aducere din nou în starea (de înflorire) de mai înainte, acțiune de reconstrucție; reconstruire. Se încăpățînează să creadă că... războiul n-a dezlănțuit alte crize decît deprecierea monetară și problema refacerilor. C. PETRESCU, Î. II 219. ♦ (În legătură cu o lucrare, o casă etc.) Executare din nou, restaurare, reparare; reconstruire. ♦ figurat (Cu privire la o persoană) Însănătoșire, întremare. ♦ Operație prin care o unitate militară este retrasă în spatele liniei de luptă, pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor, a armamentului. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REFACERE: REFÁCERE, refaceri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) reface și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o unitate militară este retrasă în spatele liniei de luptă, pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor și a armamentului. – vezi reface. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REFACERE: REFÁCERE, refaceri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) reface și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o unitate militară este retrasă în spatele liniei de luptă, pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor și a armamentului. – vezi reface. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REFACERE: REFÁCERE substantiv feminin Acțiunea de a (se) reface și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o unitate militară este adusă în spatele frontului pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor și a armamentului. [< reface]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REFACERE: REFÁCERE substantiv feminin acțiunea de a (se) reface. • operație prin care o unitate militară este adusă în spatele frontului pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor și a armamentului. (< reface) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru refacere: refácere substantiv feminin, genitiv dativ articulat refácerii; plural refáceri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru refacere: refacere forme reconstituire, reorganizare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru refacere: refácere substantiv feminin, plural refáceri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'REFACERE' REEXPOZIȚIÚNEREFrefácREFÁCEREFÁCEREREFÁCȚIEREFĂCÚTREFASONÁREFASONÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL refacere Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului refacere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Refacere casei. Refacere unei cetăți. Refacere unui circuit electric. Refacere unui industria textilă 5. Refacere părților unui animal fosil. Refacere unei forme lexicale primitive. Refacere situației economice a unei întreprinderi. Anii refacere. Refacere cuiva după un leșin. Proces de refacere a unui organ. Refacere unei unghii căzute. Refacere completă a bolnavului. Refacere cuiva după o boală. Anii refacereii. Refacere unei unghii căzute. |
GRAMATICA cuvântului refacere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului refacere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul refacere poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE refacere? Vezi cuvântul refacere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul refacere?[ re-fa-ce-re ] Se pare că cuvântul refacere are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL refacere |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Act cu titlu oneros?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul refacere are forma: refáceri
