 | as |
|
| Reflex [ re-flex ] VEZI SINONIME PENTRU reflex PE ESINONIME.COM definiția cuvântului reflex în mai multe dicționareDefinițiile pentru reflex din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru REFLEX: REFLÉX, -Ă (< latina, limba franceza , germană) adjectiv, substantiv neutru I. 1. Adj. Produs în mod spontan, independent de voință. 2. substantiv neutru (biologie) Reacție (motorie, secretorie etc.) adecvată și constantă a organismului animal sau uman la o modificare a mediului extern sau intern și care constă într-un răspuns imediat și involuntar al organismului la o excitație particulară (ex. reflex pupilar, reflex salivar); reprezintă un act fundamental al sistemului nervos, prin care se reglează relațiile dintre organism și mediu, precum și cele dintre diferitele părți ale organismului. Mecanismul unui reflex se realizează pe calea arcului reflex. Reflex se pot manifesta prin reacții motorii (mișcări musculare) sau prin reacții vegetative (vasculare, secretorii ș.a.). Reflex a fost conceput de Descartes, denumit de anatomistul englez Th. Willis (1664) și experimental inițial de Reflex Whytt (1782). Noțiunea de reflex a fost extinsă la activitatea superioară a sistemului nervos central de fiziologul rus I.M. Secenov. • Reflex condiționat = reflex dobândit în cursul vieții, în urma asocierii repetate a unui excitant oarecare cu un excitant care provoacă un reflex înnăscut (ex. salivația la auzul unui sunet care precede administrarea hranei). A fost descoperit în 1897 și studiat sistematic de I.P. Pavlov. Reflex necondiționat = reflex înnăscut. 3. Adj. (Despre un fenomen fiziologic) care are natura unui reflex (I 2), care se bazează pe reflexe. II. substantiv neutru Lucire, strălucire. ♦ Oglindire, reflectare. Forme diferite ale cuvantului reflex: reflex-Ă duce reflexde reflexab Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REFLEX: REFLÉX1, reflexe, substantiv neutru 1. (Mai ales la plural ) Rază reflectată; sclipire, lucire, strălucire. După ce se domolesc viscolele lui ianuarie, pe omătul cu reflexe violete și pe dealuri, în lumina lunii, se înșiră lupii urlînd. SADOVEANU, E. 94. În umbră se ivise-o albă pată, Un corp suav ca un reflex de lună. TOPÎRCEANU, B. 100. Sub mustățile mari și albe o lumină misterioasă ca un început de ziuă parcă mijea, un reflex venit de cine știe unde. ANGHEL, PR. 65. • figurat Acel reflex de frumusețe interioară... dădea nu știu ce aer misterios ochilor lui căprii. VLAHUȚĂ, O. A. 256. 2. figurat (Mai ales la sg.) Oglindire, reflectare. Moralitatea de acum o sută de ani era un reflex al acestor stări sociale. SADOVEANU, E. 25. Teoriile lingvistice devin un reflex al luptelor naționale și sociale. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 113. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REFLEX: REFLÉX, -Ă, reflecși, -xe, adjectiv, substantiv neutru I. Adj. (fiziologie; despre acte sau mișcări ale organismului) Produs în mod spontan, independent de voință. • Act reflex (și substantivat, n.) = reacție bruscă și automată a organismului animal sau uman la o modificare a mediului; răspuns secretor sau motor al organismului la acțiunea unei astfel de modificări. Reflex condiționat = reflex dobândit în cursul vieții, în urma asocierii repetate a unui excitant oarecare cu un excitant care provoacă un reflex înnăscut. Reflex necondiționat = reflex înnăscut. ♦ prin generalizare Care reprezintă o reacție imediată, spontană. II. substantiv neutru 1. Rază reflectată; sclipire, strălucire, lucire. 2. figurat Oglindire, reflectare a unei stări de lucruri sau a unei stări sufletești. – Din limba franceza réflexe, latina reflexus, germana Reflex. Forme diferite ale cuvantului reflex: reflex-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REFLEX: REFLÉX, -Ă, reflecși, -xe, adjectiv, substantiv neutru I. Adj. (fiziologie; despre acte sau mișcări ale organismului) Produs în mod spontan, independent de voință. • Act reflex (și substantivat, n.) = reacție bruscă și automată a organismului animal sau uman la o modificare a mediului; răspuns secretor sau motor al organismului la acțiunea unei astfel de modificări. Reflex condiționat = reflex dobândit în cursul vieții, în urma asocierii repetate a unui excitant oarecare cu un excitant care provoacă un reflex înnăscut. Reflex necondiționat = reflex înnăscut. ♦ prin generalizare Care reprezintă o reacție imediată, spontană. II. substantiv neutru 1. Rază reflectată; sclipire, strălucire, lucire. 2. figurat Oglindire, reflectare a unei stări de lucruri sau a unei stări sufletești. – Din limba franceza réflexe, latina reflexus, germana Reflex. Forme diferite ale cuvantului reflex: reflex-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REFLEX: REFLÉX substantiv neutru 1. Rază reflectată; sclipire. 2. (figurat) Oglindire, reflectare. 3. Reacție adecvată a organismului față de un excitant, care se produce pe cale nervoasă, fără intervenția voinței. ♦ Act fundamental al sistemului nervos prin care se reglează relațiile dintre organism și mediu, precum și cele dintre diferitele părți ale organismului. • Reflex condiționat = răspuns bazat pe legătura nervoasă temporară formată în scoarța creierului între două focare de excitație care coincid în timp. // adjectiv 1. Produs prin reflex (1); de natura reflexului (1). 2. Reflect. [plural -ecși, -exe. / < limba franceza réflexe, conform latina reflexus]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REFLEX: REFLÉX2, -Ă, reflecși, -xe, adjectiv (fiziologie; despre acte, mișcări ale organismului) De natura reflexului; produs în mod spontan, independent de voință. Mișcare reflexă. ▭ Natura reflexă a fenomenului este mascată de prezența celui de al doilea factor, căldura. PARHON, O. A. I 315. • Act reflex (și substantivat, n.) = răspuns secretor sau motor dat de organism la acțiunea unui excitant; (în sens curent), reacție bruscă și automată a organismului la anumiți excitanți. Forme diferite ale cuvantului reflex: reflex-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REFLEX: REFLÉX1, -Ă I. adjectiv 1. produs în mod spontan; de natura reflexului (II, 1). 2. reflect. II. substantiv neutru 1. rază reflectantă; sclipire, strălucire. 2. (figurat) oglindire, reflectare. 3. reacție a organismului față de un excitant extern sau intern, prin intermediul sistemului nervos, fără intervenția voinței, prin care se reglează relațiile dintre organism și mediu. (< limba franceza réflexe, latina reflexus, germana Reflex) Forme diferite ale cuvantului reflex: reflex-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REFLEX: REFLEX substantiv, adjectiv, adverb 1. substantiv oglindire, proiectare, răsfrîngere, reflectare, (învechit) reflect. (reflex în apă a stelelor.) 2. adjectiv automat, automatic, inconștient, instinctiv, mașinal, mecanic. (Gest, act reflex.) 3. adverb automat, automatic, inconștient, mașinal, mașinalicește, mecanic, (învechit) mecanicește. (Merge, reacționează reflex.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru REFLEX: REFLÉX2 reflexe n. 1) Reacție adecvată a organismului la o excitație. • reflex condiționat reflex obținut în cursul vieții. reflex necondiționat reflex înnăscut. 2) Rază de lumină reflectată. 3) figurat Oglindire a unei stări de lucruri. [silabe -flex] /<fr. réflexe latina reflexus, germana Reflex Forme diferite ale cuvantului reflex: reflexe Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru REFLEX: REFLÉX1 reflexxă (reflexcși, reflexxe) Care se produce în mod spontan; produs fără participarea voinței. Mișcare reflexxă. /<fr. réflexe, latina reflexus, germana Reflex Forme diferite ale cuvantului reflex: reflexxă reflexcși reflexxe Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru reflex: reflex a. 1. fizică care se face prin reflexiune; 2. care se face fără conștiință: mișcare reflexă. ║ n. reflexiunea luminei sau a colorii. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Glosar de termeni aviatici dă următoarea definitie pentru REFLEX: REFLEX încovoiere în sus a cozii chilei deltaplanului în vederea asigurării stabilității longitudinale a acesteia. Definiție sursă: Glosar de termeni aviatici |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru reflex: refléx adjectiv masculin (silabe -flex), plural reflécși; forme singular refléxă, plural refléxe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru reflex: refléx1 (re-flex) adjectiv masculin, plural reflécși; forme refléxă, plural refléxe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru REFLEX: REFLÉX adjectiv verbal îndoit, întors, răsfrânt, revolut. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru reflex: reflex adjectiv verbal ÎNDOIT. ÎNTORS. RĂSFRÎNT. REVOLUT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru reflex: refléx substantiv neutru (silabe -flex), plural refléxe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru reflex: refléx2 (re-flex) substantiv neutru, plural refléxe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REFLEX-: REFLEX- vezi reflexo-. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'REFLEX' reflectóriuREFLECTORIZÁREFLECTORIZÁNTREFLECTORIZÁREREFLÉXreflexíbilreflexibilitáteREFLÉXIEREFLEXIÚNE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL REFLEX- Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului reflex- dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Reflex- în apă a stelelor. Gest, act reflex-. Merge, reacționează reflex-. REFLÉX2 reflex-e n. • reflex- condiționat reflex obținut în cursul vieții. Reflex- necondiționat reflex înnăscut. REFLÉX1 reflex-xă reflex-cși, reflex-xe Care se produce în mod spontan; produs fără participarea voinței. Mișcare reflex-xă. |
GRAMATICA cuvântului REFLEX-? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului reflex-. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul REFLEX- poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE reflex? Vezi cuvântul reflex desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul reflex?[ re-flex ] Se pare că cuvântul reflex are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL REFLEX- Inţelegi mai uşor cuvântul reflex- dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeCondiționat = r Necondiționat = reflex înnăscut = reacție bruscă și automată a organismului animal sau uman la o modificare a mediului; răspuns secretor sau motor al organismului la acțiunea unei astfel de modificări Reflex condiționat = reflex dobândit în cursul vieții, în urma asocierii repetate a unui excitant oarecare cu un excitant care provoacă un reflex înnăscut Reflex necondiționat = reflex înnăscut = reacție bruscă și automată a organismului animal sau uman la o modificare a mediului; răspuns secretor sau motor al organismului la acțiunea unei astfel de modificări Reflex condiționat = reflex dobândit în cursul vieții, în urma asocierii repetate a unui excitant oarecare cu un excitant care provoacă un reflex înnăscut Reflex necondiționat = reflex înnăscut Reflex condiționat = răspuns bazat pe legătura nervoasă temporară formată în scoarța creierului între două focare de excitație care coincid în timp = răspuns secretor sau motor dat de organism la acțiunea unui excitant; în sens curent, reacție bruscă și automată a organismului la anumiți excitanți |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL REFLEX- |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ expresia: tranzitiv a acoperi cheltuielile?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul reflex are forma: refléxe
