 | as |
|
| Replicare [ re-pli-ca-re ] VEZI SINONIME PENTRU replicare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului replicare în mai multe dicționareDefinițiile pentru replicare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru REPLICARE: REPLICÁRE (< limba franceza ) substantiv feminin (GENET.) Proces prin care o moleculă de ADN servește drept matriță pentru sinteza unei molecule noi, identică cu prima. Prin ruperea punților de hidrogen dintre bazele azotate, macromolecula de ADN se separă în cele două catene complementare; nucleotidele libere din citoplasmă se atașează pe bază de complementaritate la catenele vechi, rezultând două molecule de ADN bicatenar, fiecare cu câte o catenă veche (care a avut rolul de model) și una nou sintetizată (replicație semiconservativă). În felul acesta se asigură o sinteză foarte fidelă, moleculele fiice fiind identice cu molecula mamă. În procesul de replicare intervin numeroase enzime (ADN – polimeraze, ligoze etc.) ♦ Replicare conservativă = ipoteză, astăzi abandonată, conform căreia moleculele de ADN inițiază procesul de replicare fără să se separe în catene complementare. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REPLICARE: REPLICÁRE substantiv feminin 1. acțiunea de a replica. 2. dublare prin copiere după o formă preexistentă. 3. (biologie) proces complex prin care se asigură sinteza macromoleculelor ce dețin codificată informația ereditară. (< replica) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REPLICARE: REPLICÁRE substantiv feminin (Genet.) Duplicare a unei molecule sau a unui agregat de molecule prin copierea structurii unei molecule preexistente de același fel. – vezi replica. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru replicare: replicáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat replicării, plural replicări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'REPLICARE' replátREPLAYREPLIÁRÉPLICĂreplicárereplicáțiereplicatívREPLICÓNREPLIÉRE |
GRAMATICA cuvântului replicare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului replicare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul replicare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE replicare? Vezi cuvântul replicare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul replicare?[ re-pli-ca-re ] Se pare că cuvântul replicare are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL replicare Inţelegi mai uşor cuvântul replicare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeConservativă = ipoteză, astăzi abandonată, conform căreia moleculele de ADN inițiază procesul de r |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma efect sonor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul replicare are forma: replicări
