 | as |
|
| Reticenţă [ re-ti-cen-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU reticenţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului reticenta în mai multe dicționareDefinițiile pentru reticenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RETICENȚĂ: RETICÉNȚĂ, reticențe, substantiv feminin Trecere sub tăcere a unui lucru; reținere, rezervă față de ceva sau de cineva. Putem continua [discuția] fără reticențe protocolare. C. PETRESCU, O. P. I 127. O țesătură de jumătăți de adevăruri, de reticențe perfide, de exagerații din care însă fără greutate se desface partea utilizabilă. IORGA, L. II 623. În acest «cînd ai ști», urmat de o trăgănată și oarecum confidențială și dureroasă reticență, un tălmăcitor de gînduri omenești ar fi putut ceti întreaga istorie a unui suflet dezgustat. HOGAȘ, M. N. 100. ♦ Figură de stil care arată întreruperea bruscă a vorbirii, autorul trecînd la altă idee și lăsînd numai să se înțeleagă ceea ce a voit să spună. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RETICENȚĂ: RETICÉNȚĂ substantiv feminin Omisiune voită, ocolire a unui lucru care trebuie spus; reținere, atitudine reținută, rezervată într-o anumită chestiune. ♦ Figură de stil prin care cineva își întrerupe deodată șirul gândirii pentru a trece la o altă idee, lăsând numai să se înțeleagă ceea ce ar fi voit să spună. [< limba franceza réticence, conform latina reticentia]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru reticență: *reticénță forme, plural e (latina reticentia, despre reticére, tacere, a tăcea). Trecere supt tăcere, omisiune voluntară din vorbă: a face reticențe, a vorbi fără reticențe. Rar. Figură pin care începĭ o ideĭe și te opreștĭ deodată lăsînd să se înțeleagă ce era să spuĭ, precum: vaĭ de... (și uĭtîndu-te cu milă, se subînțelege: capu vostru!). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RETICENȚĂ: RETICÉNȚĂ substantiv feminin 1. omisiune voită, ocolire a unui lucru care trebuie spus; atitudine reținută, rezervată într-o anumită chestiune. 2. figură retorică prin care vorbitorul își întrerupe deodată șirul gândirii, pentru a trece la o altă idee, lăsând numai să se înțeleagă ceea ce ar fi voit să spună. (< limba franceza réticence, latina reticentia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RETICENȚĂ: RETICÉNȚĂ, reticențe, substantiv feminin Omisiune voită, trecere sub tăcere a unui lucru care trebuie spus; reținere, rezervă într-o anumită chestiune. ♦ Figură retorică prin care vorbitorul, întrerupându-și brusc expunerea, trece la altă idee, lăsând numai să se înțeleagă ceea ce a voit să spună. – Din limba franceza réticence, latina reticentia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RETICENȚĂ: RETICÉNȚĂ, reticențe, substantiv feminin Omisiune voită, trecere sub tăcere a unui lucru care trebuie spus; reținere, rezervă într-o anumită chestiune. ♦ Figură retorică prin care vorbitorul, întrerupându-și brusc expunerea, lasă totuși să se înțeleagă lucrurile trecute sub tăcere. – Din limba franceza réticence, latina reticentia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RETICENȚĂ: RETICÉNȚĂ reticentae forme 1) Trecere sub tăcere a unui lucru care trebuia sau putea să fie spus; omitere intenționată a unui gând; lucru omis. 2) Figură de stil constând în întreruperea bruscă a unei idei și trecerea la alta, lăsând să se înțeleagă cele neexprimate. /<fr. réticence, latina reticentia Forme diferite ale cuvantului reticenta: reticentae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RETICENȚĂ: RETICENȚĂ substantiv (figurat) reținere, rezervă. (reticenta neîntemeiată a unei persoane.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru reticență: reticénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat reticénței; plural reticénțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru reticență: reticénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat reticénței; plural reticénțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'RETICENTA' RETIÁRRÉTICRÉTICĂRETICÉNTRETICÉNȚĂRETICIRETÍCULRETICULÁRRETICULÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL RETICENȚĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului reticenţă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii RETICÉNȚĂ reticenȚĂe forme 1 Trecere sub tăcere a unui lucru care trebuia sau putea să fie spus; omitere intenționată a unui gând; lucru omis. ReticenȚĂ neîntemeiată a unei persoane. |
GRAMATICA cuvântului RETICENȚĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului reticenţă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RETICENȚĂ poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE reticenţă? Vezi cuvântul reticenţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul reticenţă?[ re-ti-cen-ţă ] Se pare că cuvântul reticenţă are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL RETICENȚĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în același timp?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul reticență are forma: reticénțe
