 | as |
|
| Rubin [ ru-bin ] VEZI SINONIME PENTRU rubin PE ESINONIME.COM definiția cuvântului rubin în mai multe dicționareDefinițiile pentru rubin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RUBIN: RUBÍN, rubine, substantiv neutru Varietate de corindon, de culoare roșie, foarte dură, folosită ca piatră prețioasă. Licărește-n umbra dulce, ca o piatră de rubin. TOPÎRCEANU, B. 73. • figurat La răsărit se deschisese o poartă de rubin. SADOVEANU, forme J. 446. Iar tînăra copilă cu buze de rubin Eroului la masă în cupă turna vin. BOLINTINEANU, O. 63. Și cînd apune ziua, cerescul ei senin Reflectă cu splendoare al vinului rubin. ALECSANDRI, P. III 381. – plural și: rubinuri (SADOVEANU, Z. C. 134, ISPIRESCU, M. vezi 43), (m.) rubini (EMINESCU, N. 50, ODOBESCU, S. A. 137). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RUBIN: RUBÍN, rubine, substantiv neutru (Adesea figurat) Varietate de corindon foarte dur, de culoare roșie, care se găsește în natură cristalizată sau se obține sintetic, folosită ca piatră prețioasă. [ pronunție și: rubinuri] – Din italiana rubino, latina rubinus, germana Rubin. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RUBIN: RUBÍN, rubine, substantiv neutru Varietate de corindon foarte dur, de culoare roșie, care se găsește în natură cristalizată sau se obține sintetic, folosită ca piatră prețioasă. [plural și: rubinuri] – Din italiana rubino, latina rubinus, germana Rubin. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RUBIN: RUBÍN rubine n. 1) Mineral transparent, foarte dur, de culoare roșie, întrebuințat ca piatră prețioasă și în mecanica de precizie. 2) Piatră prețioasă din acest mineral. /<lat. rubinus, germana Rubin Forme diferite ale cuvantului rubin: rubine Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RUBIN: RUBÍN substantiv neutru Varietate roșie de corindon, foarte dur, folosită ca piatră prețioasă și în mecanica de precizie. [plural -ne, -nuri, (substantiv masculin) -ni. / < italiana rubino, latina rubinus, conform germana Rubin]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru rubin: rubín (rubíne), substantiv neutru – Varietate de corindon. – Mr. rubine. It. rubino, prin intermediul limba neogreacă ρουμπίνι. – derivat rubiniu, adjectiv (culoare de rubin, roșu). Forme diferite ale cuvantului rubin: rubíne Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RUBIN: RUBÍN substantiv neutru varietate roșie de corindon, foarte dur, piatră prețioasă și în mecanica de precizie. (< italiana rubino, latina rubinus, germana Rubin) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RUBIN: RUBIN substantiv (minerit) (învechit) antrax, cărbune. (Inel de aur cu rubin.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru rubin: rubin n. piatră scumpă de coloare roșie. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rubin: rubín substantiv neutru, plural rubíne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rubin: rubín substantiv neutru, plural rubíne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RUBIN: RUBÍN substantiv verbal rodiu. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru rubin: rubin substantiv verbal RODIU. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'RUBIN' RUBICÓNDRUBÍDIUrubiginósrubílRUBÍNrubináRUBINÍURUBINÓSRUBINSPINÉL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rubin Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rubin dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii RUBÍN rubine n. Inel de aur cu rubin. Inel de aur cu rubin. |
GRAMATICA cuvântului rubin? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rubin. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rubin poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE rubin? Vezi cuvântul rubin desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rubin?[ ru-bin ] Se pare că cuvântul rubin are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rubin |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și burzului creasta?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul rubin are forma: rubíne
