 | as |
|
| Rupt [ rupt ] VEZI SINONIME PENTRU rupt PE ESINONIME.COM definiția cuvântului rupt în mai multe dicționareDefinițiile pentru rupt din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RUPT: RUPT2, -Ă, rupți, -te, adjectiv 1. Făcut bucăți, ciopîrțit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit (prin întrebuințare). Trimise pe Marioara să ceară un rînd de haine, oricît de rupte, de la unchiul ei. REBREANU, R. II 208. Un bordei, ca vai de el, niște țoale rupte, așternute pe lăiți și atîta era tot. CREANGĂ, P. 73. Bietul om slab, palid, avînd sumanul rupt Și-o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgînd piciorul încet. ALECSANDRI, P. A. 210. ♦ Cu carnea trupului sfîșiată; rănit. Rupți îi sînt genunchii și rupte a sale coate. ALECSANDRI, P. III 307. • figurat Spune, mîndră, și-mi ghicește: Codru de ce-ngălbinește, Voinic de ce-mbătrînește. – Codrul, de zăpadă multă, Voinic, de inimă ruptă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 212. ♦ (Despre animale, mai rar despre oameni) Sfîșiat, sfîrtecat. Ei, ei! ce-i de făcut? Gardul și casa femeii dărîmate la pămînt, o capră ruptă în bucăți, nu-i lucru de șagă. CREANGĂ, A. 29. Mulți le rămîn în urmă, rupți, morți, căzuți pe brînci! ALECSANDRI, P. A. 145. ♦ figurat (Despre oameni, urmat de determinări introduse prin prepoziție «de», arătînd cauza) Zdrobit, copleșit, sleit. Oamenii în repaus, rupți de osteneala din timpul nopții, adorm duși. BART, S. M. 20. Pleca dimineața și nu se mai întorcea acasă decît noaptea, de obicei foarte tîrziu și rupt de osteneală. VLAHUȚĂ, O. A. III 21. Flămînzilă și Setilă... așteptau cu neastîmpăr, fiind rupți în coș de foame și de sete. CREANGĂ, P. 261. 2. Lipsit de continuitate, despărțit în două (sau în mai multe) părți. Lanț rupt. ♦ figurat (Despre relații sociale) Desfăcut, anulat, stricat. Consideră prietenia ruptă definitiv. SAHIA, N. 97. • Expresia: (Regional) Rupt-ales = precizat, accentuat. Iar eu vă zic rupt-ales Că așa fără nici o rînduială Nu putem nici pînă dimineață Rămînea. BUDAI-DELEANU, Ț. 111. ♦ Sfărîmat; (despre părți ale corpului) fracturat. Cînd iacă, se întîlnește cu un corb ce avea o aripă ruptă. ISPIRESCU, L. 43. 3. Desprins (cu forța) din loc; smuls. vezi cules. Floare ruptă. • Expresia: Bucățică ruptă vezi bucățică. 4. Care a pierdut legătura cu...; izolat, îndepărtat, înstrăinat de... Cîntecele rupte cu totul de intonațiile muzicii populare, cu formele ritmice stereotipe, cu rezonanță de operetă ieftină... se îndepărtează definitiv de inima poporului. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 380, 2/3. Forme diferite ale cuvantului rupt: rupt-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RUPT: RUPT1 substantiv neutru 1. Faptul de a (se) rupe. 2. (În expresie) Ruptul prețului = fixarea, stabilirea prețului unei vînzâri. (Nici) în ruptul capului = cu nici un preț, pentru nimic în lume. Nu putea pricepe nici în ruptul capului năzdrăvana întîmplare de la birt. CAMIL PETRESCU, O. II 12. Abia se mai purta pe picioare, și-n ruptu capului nu s-ar fi înduplecat să intre într-un spital. VLAHUȚĂ, N. 6. Satul, văzînd că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărî să-l spînzure. CREANGĂ, P. 329. Cu ruptul (sau cu rupta) = cu ridicata, cu toptanul, cu ghiotura. Posesorul vinde roada anului... iarna cu ruptul... pe ce-o da tîrgul și norocul. La TDRG. Spune-i că m-am măritat... Dup-un sec de mărăcine Ce mă bate-n toate zile Și-mi dă lucru cu ruptul Și mîncare cu pumnul. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 182. Pe rupte sau pe ruptele(a) = cu mare intensitate, din răsputeri, pe brînci. Muncește pe rupte. – Forme gramaticale: (în expresie) rupta, rupte, ruptelea, ruptele. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RUPT: RUPT adjectiv 1. frînt. (Creangă rupt.) 2. plesnit. (Coardă rupt.) 3. ferfenițit, hărtănit, sfîșiat, zdrențăros, zdențuit, (popular și fam.) ferfenițos. (O carte rupt.) 4. găurit, sfîșiat, uzat, zdrențăros, zdrențuit, (popular) zdrențos. (Un cerșetor cu haine rupt.) 5. jerpelit, peticit, zdrențăros, zdrențuit, (popular) pirpiriu. (Purta haine cam rupt.) 6. sfîșiat, spintecat, (învechit) spart. (După bătaie avea hainele rupt.) 7. flenduros, zdrențăros, zdrențuit, (popular) zdrențos, (regional) cotrențos, (Moldova, Bucovina și Transilvania) felegos, (prin Transilvania) rînticos. (Om rupt.) 8. uzat, (învechit) spart. (Încălțăminte rupt.) 9. (medicina) fracturat, frînt. (Os rupt; mînă rupt.) 10. epuizat, extenuat, frînt, istovit, prăpădit, secat, secătuit, sfîrșit, sleit, stors, trudit, vlăguit, zdrobit, (Moldova) batojit, (prin Muntenia) tîhobit, (învechit) stătut. (S-a întors rupt de la lucru.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RUPT: RUPT2, -Ă, rupți, -te, adjectiv, substantiv feminin I. Adj. 1. Făcut bucăți, ciopârțit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit. ♦ figurat Zdrobit, copleșit, sleit. 2. Lipsit de continuitate, despărțit în două (sau în mai multe) părți. ♦ figurat (Despre relații prietenești, diplomatice etc.) Desfăcut, curmat, întrerupt; anulat, stricat. ♦ (Despre părți ale corpului) Sfărâmat; fracturat. 3. Desprins (cu forța) din loc; smuls. 4. Înstrăinat de..., izolat, îndepărtat. II. S. forme Înțelegere între contribuabili și visterie, în evul mediu, în țările române, prin care, în locul dărilor existente, se stabilea o sumă fixă, globală, plătibilă anual; prin extensie dare plătită pe baza acestei înțelegeri; ruptoare (1). – vezi rupe. Forme diferite ale cuvantului rupt: rupt-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RUPT: RUPT2, -Ă, rupți, -te, adjectiv, substantiv feminin I. Adj. 1. Făcut bucăți, ciopârțit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit. ♦ figurat Zdrobit, copleșit, sleit. 2. Lipsit de continuitate, despărțit în două (sau în mai multe) părți. ♦ figurat (Despre relații prietenești, diplomatice etc.) Desfăcut, curmat, întrerupt; anulat, stricat. ♦ (Despre părți ale corpului) Sfărâmat; fracturat. 3. Desprins (cu forța) din loc; smuls. 4. Înstrăinat de..., izolat, îndepărtat. II. S. forme Înțelegere între contribuabili și visterie, în Evul Mediu, în Țările Române, prin care, în locul dărilor existente, se stabilea o sumă fixă, globală, plătibilă anual; prin extensie dare plătită pe baza acestei înțelegeri; ruptoare (1). – vezi rupe. Forme diferite ale cuvantului rupt: rupt-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RUPT: RUPT rupttă (ruptți, ruptte) 1) și substantival vezi A RUPE și A SE RUPE. • rupt de oboseală foarte ostenit. rupt de foame foarte flămând. Râde rupttul de cârpit se spune despre cel care își bate joc de defectele altuia, iar pe ale sale nu le vede. 2) Care este îndepărtat, înstrăinat. rupt de viață. /v. a rupe Forme diferite ale cuvantului rupt: rupttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RUPT: RUPT1 substantiv neutru 1. Faptul de a (se) rupe. 2. (În locuțiune) În ruptul capului = cu nici un preț; niciodată. Cu ruptul (sau cu rupta) = cu ridicata; în total. Pe rupte sau pe ruptele(a) = cu mare intensitate. [Forme gramaticale: rupta, rupte(le)] – vezi rupe. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RUPT: RUPT1 substantiv neutru Faptul de a (se) rupe. • Locuţiune adverbiala În ruptul capului = cu nici un preț; niciodată. Cu ruptul (sau cu rupta) = cu ridicata; în total. Pe rupte sau pe ruptele(a) = cu mare intensitate. [Forme gramaticale: rupta, rupte(le)] – vezi rupe. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru rupt: rupt a. 1. făcut bucăți: haine rupte; 2. sfărâmat: lanțuri rupte; 3. figurat sdrobit: rupți de foame și obosiți de trude; 4. fixat în total: preț rupt. ║ n. ruptoare: cu ruptul; în ruptul capului, cu niciun preț. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru rupt: rupt, -ă, rupți, -te adjectiv 1. bătut. 2. obosit, epuizat, istovit. 3. (tox.) drogat, năucit de o supradoză de narcotice. Forme diferite ale cuvantului rupt: rupt-ă Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RUPT: RUPT adjectiv verbal intermitent, întrerupt, întretăiat, ritmic, sacadat. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru rupt: rupt adjectiv verbal INTERMITENT. ÎNTRERUPT. ÎNTRETĂIAT. RITMIC. SACADAT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru RUPT: RUPT1 substantiv neutru 1. rupt ♦ Întrerupere, suspendare. Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rupt: rupt substantiv neutru (plural rupte în locuțiune pe rupt) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rupt: !rupt substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'RUPT' RUPIÁHRUPÍCOLRÚPIErupofobíeRUPTRÚPTĂRUPTĂNÓS, -OÁSĂRUPTÁȘrúpte |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rupt Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rupt dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Creangă rupt. Coardă rupt. O carte rupt. Un cerșetor cu haine rupt. Purta haine cam rupt. După bătaie avea hainele rupt. Om rupt. Încălțăminte rupt. Os rupt; mînă rupt. S-a întors rupt de la lucru. RUPT rupttă ruptți, ruptte 1 și substantival vezi A RUPE și A SE RUPE. • rupt de oboseală foarte ostenit. Rupt de foame foarte flămând. Râde rupttul de cârpit se spune despre cel care își bate joc de defectele altuia, iar pe ale sale nu le vede. Rupt de viață. După bătaie avea hainele rupt. Os rupt; mână rupt. Rupt ♦ Întrerupere, suspendare. Rupt substantiv neutru plural rupte în locuțiune pe rupt. |
GRAMATICA cuvântului rupt? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rupt. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rupt poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE rupt? Vezi cuvântul rupt desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rupt?[ rupt ] Se pare că cuvântul rupt are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL rupt Inţelegi mai uşor cuvântul rupt dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Regional Rupt-ales = precizat, accentuat În expresie Ruptul prețului = fixarea, stabilirea prețului unei vînzâri Nici în ruptul capului = cu nici un preț, pentru nimic în lume Cu ruptul sau cu rupta = cu ridicata, cu toptanul, cu ghiotura Pe rupte sau pe ruptelea = cu mare intensitate, din răsputeri, pe brînci În locuțiune În ruptul capului = cu nici un preț; niciodată Cu ruptul sau cu rupta = cu ridicata; în total Pe rupte sau pe ruptelea = cu mare intensitate Locuţiune adverbiala În ruptul capului = cu nici un preț; niciodată Cu ruptul sau cu rupta = cu ridicata; în total Pe rupte sau pe ruptelea = cu mare intensitate |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rupt |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A sta ca pe cărbuni aprinși?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul rupt are forma: rupt
