 | as |
|
| Săpa [ să-pa ] VEZI SINONIME PENTRU săpa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sapa în mai multe dicționareDefinițiile pentru sapa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a săpa (forma la infinitiv) A săpa conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SĂPA: SĂPÁ, sap, verb I. tranzitiv 1. A face în pămînt, cu ajutorul sapei sau al altei unelte de săpat, o groapă, o adîncitură, un șanț. Sapă o groapă adîncă de un stat de om, lîngă un izvor unde în fiecare zi pe la amiază venea cerbul de bea apă. CREANGĂ, P. 124. Iar dacă împreună va fi ca să murim, Să nu ne ducă-n triste zidiri de țintirim, Mormîntul să ni-l sape la margine de rîu. EMINESCU, O. I 129. Meșterii grăbea, Sforile-ntindea, Locul măsura, Șanțuri largi săpa Și mereu lucra. ALECSANDRI, P. P. 187. • Expresia: A săpa groapa (cuiva) vezi groapă. • figurat Iar pe-o culme-n depărtare Se videa mișcînd la zare Un cal alb, copil de vînt; Coamele-i erau zburlite, Ș-a lui sprintene copite Săpau urme pe pămînt. ALECSANDRI, P. I 50. • intranzitiv Săpăm de zor, Dar cu mișcări înăbușite. CAMIL PETRESCU, vezi 37. Cari săpau cu cazmalele, cari cărau cu tărăboanțele, cari cu căruțele, cari cu covățile, în sfîrșit lucrau oamenii cu tragere de inimă. CREANGĂ, A. 8. ♦ A scoate cu sapa ceva din pămînt. Tînărul nostru împărat A venit cu securi de argint Să sape această floare din pămînt. SEVASTOS, N. 122. Omul văzînd comoara, s-apucă s-o sape. ȘEZ. I 285. 2. A fărîmița pămîntul cu sapa sau cu cazmaua (pentru a-l afîna) pe o porțiune care urmează să fie însămînțată ( vezi desțeleni); a fărîmița pămîntul la rădăcina unei plante, pentru a afîna locul și a distruge buruienile ( vezi prăși). Pînă ce-oi veni eu, să gătească de săpat grădina. SADOVEANU, O. I 341. • (Complementul indică plante) A săpa porumbul. • intranzitiv Ieri am săpat mult la flori. DRĂGHICI, R. 83. 3. A scobi, a tăia în piatră sau în lemn, pentru a da materialului o anumită formă sau pentru a grava. Aceste calități le-au avut, mai mult decît oricari alții, artiștii aceia cari au săpat murmurele columnei dacice, precum și basoreliefurile arcului triumfal. ODOBESCU, S. III 75. Pe copaci au săpat slove. CONACHI, P. 88. ♦ figurat A lăsa o urmă adîncă; a întipări, a imprima. Bravura cu care sărmanele lui haine înfruntaseră trei ierni întregi, săpase urme neșterse pe la coate și pe la încheieturi. BASSARABESCU, substantiv neutru 166. Nu mă judeca după chip. Văd cum nenorocirile au săpat urme adînci și-ntr-al tău. DELAVRANCEA, O. II 185. • reflexiv Pe fețele bătrînilor, în ochii lor, s-a săpat o spaimă adîncă. BASSARABESCU, vezi 47. 4. (Mai ales despre elementele naturii) A roade, a mînca, a măcina (surpînd). Cîinele de Olt săpase pe dedesubt tot malul. GALACTION, U. I 74. Și timpul, care vecinic clădirile le sapă, Apasă peste turnuri, le pleacă și le crapă. MACEDONSKI, O. I 24. • figurat Îl săpa mereu tusea, mai ales de cînd primăvara devenise dintr-o dată ploioasă și rece. CAMIL PETRESCU, O. I 589. • Expresia: A săpa pe cineva = a unelti împotriva cuiva. Săpa pe director într-ascuns, căutînd să-l scoată din scaun. I. BOTEZ, ȘC. 103. Invidioșii intriganți căutară să-l sape și, după o campanie înverșunată prin grai și presă, reușiră să producă în cercurile înalte un curent defavorabil amicului Manolache. CARAGIALE, O. II 21. – prezent industrie și: (regional) săp (SEVASTOS, N. 122). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SAPĂ: SÁPĂ1, sape, substantiv feminin 1. Unealtă agricolă pentru săpat și prășit, alcătuită dintr-o lamă de oțel plană sau puțin concavă, fixată aproape perpendicular într-o coadă de lemn. • Sapă rotativă = mașină agricolă (cu tracțiune animală) care sfărâmă, cu ajutorul unor discuri stelate, crusta formată la suprafața pământului înainte de răsăritul plantelor. • Expresia: A ajunge (sau a se vedea, a aduce, a lăsa etc.) la (sau în) sapă de lemn = a (se) ruina. 2. Dispozitiv care constituie extremitatea inferioară a garniturii de foraj, cu ajutorul căruia se sapă gaura de sondă. 3. Piesă metalică de la partea posterioară a afetului unui tun, care se înfige în pământ la tragere, servind astfel la fixarea tunului. 4. Fiecare dintre cei patru căpriori de la colțurile acoperișului unei case țărănești. – latina sappa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SAPĂ: SÁPĂ1, sape, substantiv feminin 1. Unealtă agricolă pentru săpat și prășit, alcătuită dintr-o lamă de oțel plană sau puțin concavă, fixată aproape perpendicular într-o coadă de lemn. ♦ Sapă rotativă = mașină agricolă (cu tracțiune animală) care sfărâmă, cu ajutorul unor discuri stelate, crusta formată la suprafața pământului înainte de răsăritul plantelor. • Expresia: A ajunge (sau a se vedea, a aduce, a lăsa etc.) la (sau în) sapă de lemn = a (se) ruina. 2. Dispozitiv care constituie extremitatea inferioară a garniturii de foraj, cu ajutorul căruia se sapă gaura de sondă. 3. Piesă metalică de la partea posterioară a afetului unui tun, care se înfige în pământ la tragere, servind astfel la fixarea tunului. 4. Fiecare dintre cei patru căpriori de la colțurile unei case țărănești. – latina sappa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru SAPĂ: SÁPĂ (latina sappa) substantiv feminin 1. Unealtă compusă dintr-o lamă metalică plană sau puțin concavă, cu coadă de lemn, folosită la efectuarea unor lucrări manuale în agricultură (săpat, prășit), în minerit (pentru deplasarea minereului sau a cărbunelui spre locul de încărcare) etc. • Expresia: A ajunge (sau a aduce, a lăsa etc.) la (sau în) sapă de lemn = a (se) ruina. ♦ Muncă depusă pentru săpat, prășit. 2. Sapa de foraj = dispozitiv montat la capătul inferior al garniturii de prăjini de foraj, cu care se execută dislocarea rocilor în vederea realizării găurii de sondă. Se deosebesc: substantiv cu lame (care lucrează prin tăiere și așchiere), substantiv cu discuri (care lucrează prin despicare în plan vertical) și substantiv cu role (prevăzute cu dinți sau cu diamante, care lucrează prin despicare și sfărâmare). Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SĂPA: SĂPÁ, sap, verb I. tranzitiv 1. A lucra, a fărâmița cu sapa1 (sau cu cazmaua) pământul (pentru a însămânța, a prăși etc.). 2. A face cu sapa1 (sau cu alt instrument) o adâncitură, o groapă, un șanț în pământ. 3. A scoate cu sapa1 ceva din pământ. 4. A scobi, a tăia în piatră sau în lemn pentru a da materialului o anumită formă sau pentru a grava. ♦ tranzitiv și reflexiv figurat A lăsa sau a rămâne o urmă adâncă; a (se) întipări, a (se) imprima. 5. (Despre ape, ploi și alte elemente ale naturii) A roade, a mânca, a măcina (surpând); a ruina, a dărâma, a nimici. ♦ tranzitiv și reflexiv recipr. figurat A unelti împotriva cuiva sau unul împotriva altuia, a încerca să(-și) facă rău. – latina sappare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SĂPA: SĂPÁ, sap, verb I. tranzitiv 1. A lucra, a fărâmița cu sapa1 (sau cu cazmaua) pământul (pentru a însămânța, a prăși etc.). 2. A face cu sapa1 (sau cu alt instrument) o adâncitură, o groapă, un șanț în pământ. 3. A scoate cu sapa1 ceva din pământ. 4. A scobi, a tăia în piatră sau în lemn pentru a da materialului o anumită formă sau pentru a grava. ♦ tranzitiv și reflexiv figurat A lăsa sau a rămâne o urmă adâncă; a (se) întipări, a (se) imprima. 5. (Despre ape, ploi și alte elemente ale naturii) A roade, a mânca, a măcina (surpând); a mina, a dărâma, a nimici. ♦ tranzitiv și reflexiv recipr. figurat A unelti împotriva cuiva sau unul împotriva altuia, a încerca să(-și) facă rău. – latina sappare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SĂPA: SĂPA verb 1. a excava, a scobi. (A sapa pămîntul.) 2. (agricultură) a prăși, (Olt.) a tîrși. (sapa la porumb.) 3. a (se) măcina, a (se) mînca, a (se) roade, a (se) scobi. (Apa sapa malul.) 4. (geologie, georgrafic) a (se) eroda, a (se) roade, (regional) a (se) coptorî, a (se) coptoroși, (figurat) a (se) mînca, a (se) spăla. (Apele sapa solul.) 5. a ciopli, a sculpta, a tăia, (rar) a scobi, (Transilvania și Maramures) a sferdi. (A sapa în piatră un bust.) 6. a imprima, a întipări. (verb reflexiv:emea a sapa brazde adînci pe fruntea lui.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SAPĂ: SÁPĂ1 sapae forme 1) Unealtă agricolă formată dintr-o lamă semicirculară de oțel, fixată pe o coadă de lemn și folosită la prășit. • A trage (cu) sapaa a prăși. sapaa și lopata moartea. sapa rotativă mașină agricolă având ca organ de lucru discuri dințate, cu ajutorul cărora se distruge crusta solului. 2) Munca prășitului. A se duce la sapa. [G.-D. sapei] /<lat. sappa Forme diferite ale cuvantului sapa: sapae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SAPĂ: SÁPĂ2, sape, substantiv feminin Crupa calului (mai rar a altor animale). Călări pe cai de frunte ce saltă-n loc și... La glas de șeizi negri ce-i netezesc pe sapă. ALECSANDRI, P. III 377. Șade (cutare) călarea, Șade-n apă Pînă-n sapă. TEODORESCU, P. P. 54. [Îl adapă] tot cu lăpteșor de iapă, De și-l face lat pe sapă. ALECSANDRI, P. P. 106. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sapă: sapă forme 1. unealtă de fier cu mânerul de lemn pentru tăiat, sfărâmat și întors pământul; sapă de lemn, figurat sărăcie extremă: a ajunge la sapă de lemn; sapă și lopată, lipsă de orice speranță; 2. numele celor patru căpriori din colțurile unei case țărănești. |Lat. SAPPA, unealtă agricolă]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SAPĂ: SAPĂ s. 1. (Transilvania) tîrșiță. (Și-a cumpărat o sapa nouă.) 2. (agricultură) prașilă, prășire, prășit, săpare, săpat, (popular) prașă, prășitură, (regional) copoit, prășeală, săpătură, tîrșenit, tîrșit. (A doua sapa a porumbului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sapă: 2) sápă forme, plural e și săpĭ (în turcă sap, mîner, coadă, sîrb. sape, sapĭ forme, plural crupă). Muntenia Crupă, partea care rămîne între șa și coada de cal. Fie-care din cele patru lemne care formează muchile acoperemîntuluĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ȘAPĂ: ȘÁPĂ substantiv feminin 1. strat superficial de bitum, de asfalt etc. destinat a impermeabiliza un element de construcție. 2. (metalurgie) învelitoare în care se fixează formele în turnătorie. (< limba franceza chape) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘAPĂ: ȘÁPĂ, șape, substantiv feminin Strat (de bitum, de asfalt etc.) care se așterne pe suprafața unui element de construcție pentru a-l impermeabiliza. – Din limba franceza chape. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SAPĂ: SÁPĂ2 sapae forme (la unele animale, mai ales la cai) Partea posterioară a trunchiului, de la șale până la baza cozii; crupă. /cf. în turcă sap, limba sârbă, bulg. sapa Forme diferite ale cuvantului sapa: sapae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘAPĂ: ȘÁPĂ, șape, substantiv feminin Strat (de bitum, de asfalt etc.) care se așterne pe suprafața unui element de construcție pentru a-1 impermeabiliza. – Din limba franceza chape. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘAPĂ: ȘÁPĂ sapae forme Strat dintr-un produs hidrofug aplicat pe unele elemente de construcție pentru a le impermeabiliza. sapa de beton. sapa de ciment. /<fr. chape Forme diferite ale cuvantului sapa: sapae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SĂPA: SĂPÁ verb 1. vezi excava. 2. vezi prăși. 3. vezi roade. 4. vezi eroda. 5. vezi sculpta. 6. a imprima, a întipări. (verb reflexiv:emea a sapa brazde adânci pe fruntea lui.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȘAPĂ: ȘÁPĂ, șape, substantiv feminin Strat de bitum, de asfalt etc. care se așterne pe suprafața unui element de construcție, pentru a împiedica pătrunderea apei. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ȘAPĂ: ȘÁPĂ substantiv feminin Strat (de bitum, de asfalt etc.) care se toarnă pe suprafața unui element de construcție pentru a-l impermeabiliza. [< limba franceza chape]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru săpa: săpá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu sap, persoana a doua singular: tu sapi, persoana a treia singular: el / ea și plural sápă; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural sápe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru sapă: sápă (sápe), substantiv feminin – Crupă. limba sârbă, limba slovenă sapi (Cihac, II, 284), conform limba turcă sap (Șeineanu, II, 314). Forme diferite ale cuvantului sapa: sápe Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SAPĂ: SÁPĂ3, sape, substantiv feminin (învechit și popular; la cai sau, mai rar, la alte animale) Crupă. – conform limba sârbă sapi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SAPĂ: SÁPĂ3, sape, substantiv feminin (La cai sau, mai rar, la alte animale) Crupă. – conform sârbo-croată sapi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru săpa: săpá (a sapa) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu sap, persoana a doua singular: tu sapi, 3 sápă; conjunctiv prezent 3 să sápe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SAPĂ: SÁPĂ substantiv verbal brăzdar, cazma, fier lat, ghionoi, hârleț, rariță, săpăligă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sapă: sapă substantiv verbal BRĂZDAR. CAZMA. FIER latina GHIONOI. HÎRLEȚ. RARIȚĂ. SĂPĂLIGĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sapă: sápă (unealtă, acțiunea, crupa calului) substantiv feminin, genitiv dativ articulat sápei; plural sápe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sapă: sapă forme Moldova șoldul calului: pe sapă mi-l netezește popular [în turcă SAP, șold]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SAPĂ: SÁPĂ2 substantiv feminin (popular) Faptul de a săpa. – Din săpa (derivat regresiv). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SAPĂ: SÁPĂ2 substantiv feminin (popular) Faptul de a săpa. – Din săpa (derivat regresiv). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sapă: sápă3 (crupa calului) (învechit popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat sápei; plural sápe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SĂPA: SĂPÁ verb vezi fixa, rămâne, scormoni, scurma, submina, uzurpa. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru săpa: săpa verb vezi FIXA. RĂMÎNE. SCORMONI. SCURMA. SUBMINA. UZURPA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SAPĂ: SAPĂ substantiv (anatomie) crupă, (regional) șaucă. (sapa a calului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sapă: sápă1 (unealtă) substantiv feminin, genitiv dativ articulat sápei; plural sápe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sapă: sápă2 (săpat) (popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat sápei Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru șapă: șápă substantiv feminin, genitiv dativ articulat șápei; plural șápe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru șapă: șápă substantiv feminin, genitiv dativ articulat șápei; plural șápe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SAPĂ: SÁPĂ substantiv verbal crupă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'SAPA' SaonasăósSăotescusăpSĂPÁsápa-cáluluisápă-forájsăpăcióssăpălău |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL SAPĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sapă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A sapĂ pămîntul. SapĂ la porumb. Apa sapĂ malul. Apele sapĂ solul. A sapĂ în piatră un bust. Verb reflexiv:emea a sapĂ brazde adînci pe fruntea lui. SÁPĂ1 sapĂe forme 1 Unealtă agricolă formată dintr-o lamă semicirculară de oțel, fixată pe o coadă de lemn și folosită la prășit. • A trage cu sapĂa a prăși. SapĂa și lopata moartea. SapĂ rotativă mașină agricolă având ca organ de lucru discuri dințate, cu ajutorul cărora se distruge crusta solului. A se duce la sapĂ. Și-a cumpărat o sapĂ nouă. A doua sapĂ a porumbului. SÁPĂ2 sapĂe forme la unele animale, mai ales la cai Partea posterioară a trunchiului, de la șale până la baza cozii; crupă. Și-a cumpărat o sapĂ nouă. Un tip de sapĂ folosită în exploatările petroliere. ȘÁPĂ sapĂe forme Strat dintr-un produs hidrofug aplicat pe unele elemente de construcție pentru a le impermeabiliza. SapĂ de beton. SapĂ de ciment. Verb reflexiv:emea a sapĂ brazde adânci pe fruntea lui. Săpá a sapĂ verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu sap, persoana a doua singular: tu sapi, 3 sápă; conjunctiv prezent 3 să sápe. SapĂ a calului. |
GRAMATICA cuvântului SAPĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sapă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul SAPĂ poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE săpa? Vezi cuvântul săpa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul săpa?[ să-pa ] Se pare că cuvântul săpa are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL SAPĂ Inţelegi mai uşor cuvântul sapă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A săpa pe cineva = a unelti împotriva cuiva Sapă rotativă = mașină agricolă cu tracțiune animală care sfărâmă, cu ajutorul unor discuri stelate, crusta formată la suprafața pământului înainte de răsăritul plantelor la sau în sapă de lemn = a se ruina ♦ Sapă rotativă = mașină agricolă cu tracțiune animală care sfărâmă, cu ajutorul unor discuri stelate, crusta formată la suprafața pământului înainte de răsăritul plantelor la sau în sapă de lemn = a se ruina la sau în sapă de lemn = a se ruina De foraj = dispozitiv montat la capătul inferior al garniturii de prăjini de foraj, cu care se execută dislocarea rocilor în vederea realizării găurii de sondă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL SAPĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i umbla cuiva vorba prin gură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul săpa se conjugă: ei ele sápă
