eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție scandal


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Scandal [ scan-dal ]
VEZI SINONIME PENTRU scandal PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului scandal în mai multe dicționare

Definițiile pentru scandal din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCANDAL:
SCANDÁL, scandaluri, substantiv neutru

1. Zarvă, vîlvă produsă de o faptă urîtă, rușinoasă; indignare, revoltă provocată de o asemenea faptă. Două simțiminte au muncit mai mult pe Zoe: teama de un scandal public, și mai cu seamă teama că va pierde pe... Fănică. GHEREA, ST. Hristos I 357. Plecarea lui din casa popii a iscat un mic scandal, la care el nu s-aștepta. VLAHUȚĂ, O. A. I 91.
♦ Gălăgie, tărăboi. Atunci cînd un copil fuge de la școală, face un scandal strașnic. CĂLINESCU, E. 23. Scandalul se potolise, dar la casă erau încă discuții aprinse. BART, E. 371.
       • (Poetic) Cu o lovitură de coadă și cu un scandal de stropi, un păstrăv se poate întoarce de unde a venit. SADOVEANU, vezi forme 88. În zori încep cocoșii, Păcătoșii, Ca să facă iar scandal,

– Să te saturi de viața Și dulceața Traiului patriarhal. TOPÎRCEANU, P. 52.
       • Expresia: (Familiar) A face cuiva (un) scandal = a certa pe cineva, a-l mustra aspru.

2. Întîmplare care tulbură ordinea (ceartă, bătaie etc.), faptă urîtă, rușinoasă care provoacă indignare, oprobriu. Colonelul i-a poruncit categoric să sfîrșească scandalul cu reflectorul, fiindcă ajungem de rîsul și ocara armatei. REBREANU, P. S. 64.
♦ Situație rușinoasă; rușine. A devenit un scandal cu cerșitorii aceștia. C. PETRESCU, C. vezi 115. E un adevărat scandal cum ne tratează autoritățile portului. BART, S. M. 108.

– plural și: (rar) scandale (EMINESCU, O. I 134).

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



SCANDAL
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCANDAL:
SCANDAL s.

1. scenă. (I-a făcut un scandal nemaipomenit.)

2. balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, larmă, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot, (rar) larmăt, (astăzi rar) strigare, (popular și fam.) chiloman, (învechit și regional) toi, (regional) haraiman, hălălaie, hărhălaie, toiet, toloboată, tololoi, (Moldova, Bucovina și Transilvania) holcă, (Transilvania) lolotă, (învechit) calabalîc, dandana, dănănaie, dăndănaie, gîlceavă, (figurat) țigănie, (argotic) năsulie. (Era un scandal de nedescris.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SCANDAL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCANDAL:
SCANDÁL, scandaluri, substantiv neutru

1. Zarvă, vâlvă produsă de o faptă reprobabilă, rușinoasă; indignare, revoltă provocată de o asemenea faptă.
♦ Zgomot mare, gălăgie, tărăboi.
       • Expresia: (familial) A face cuiva scandal = a mustra aspru, a certa pe cineva cu vorbe aspre pe ton ridicat.

2. Întâmplare care tulbură ordinea publică; faptă urâtă, rușinoasă, care provoacă indignare.
♦ Situație rușinoasă; rușine.

– Din limba franceza scandale, latina scandalum.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SCANDAL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCANDAL:
SCANDÁL, scandaluri, substantiv neutru

1. Zarvă, vâlvă produsă de o faptă reprobabilă, rușinoasă; indignare, revoltă provocată de o asemenea faptă.
♦ Zgomot mare, gălăgie, tărăboi.
       • Expresia: (familial) A face cuiva scandal = a mustra aspru, a certa pe cineva cu vorbe aspre pe ton ridicat.

2. Întâmplare care tulbură ordinea publică; faptă urâtă, rușinoasă, care provoacă indignare.
♦ Situație rușinoasă; rușine.

– Din limba franceza scandale, latina scandalum.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



scandal
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru scandal:
scandál n., plural urĭ și e (în franceză scandale, latina scándalum, despre vgr. skándalon, cursă, capcană, ispită, scandal, pedică). Lucru care te scandalizează: asta e scandal! Indignare produsă de un lucru scandalos: spre marele scandal al oamenilor bunĭ. Tărăboĭ, ceartă, sfadă saŭ bătaĭe: bețivu făcea scandal.

– Ar fi maĭ corect să se accentuĭeze scándal, ca italiana scándalo și vfr. esclandre. vezi scandelă și mehenghĭ.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

scandal
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru scandal:
scandál (-luri), substantiv neutru

– Zarvă, tărăboi.

– Variante învechit scándal(à), scandelă. Mgr. σϰάνδαλον (Murnu 49, secolul XVII), și modern din limba franceza scandale.

– derivat scăndăli, verb (a scandaliza), secolul XVII, învechit; scandalagiu, substantiv masculin (persoană scandaloasă); scandaliza, verb, din limba franceza scandaliser; scandalos, adjectiv, din limba franceza scandaleux.
Forme diferite ale cuvantului scandal: -luri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

SCANDAL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SCANDAL:
SCANDÁL scandaluri n.

1) Faptă imorală săvârșită de persoane considerate ca fiind cinstite.

2) Gălăgie mare, însoțită de astfel de fapte.

3) Caz care provoacă indignarea opiniei publice.

4) Situație dezonorantă, înjositoare; dezonoare; rușine. /<sl. skandalu, limba neogreacă skándalon, limba franceza scandale, latina scandalum
Forme diferite ale cuvantului scandal: scandaluri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

SCANDAL
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SCANDAL:
SCANDÁL substantiv neutru

1. reacție violentă de protest față de ceva nedemn, rușinos, inacceptabil etc.

2. ceartă însoțită adesea de bătaie, de deteriorări de obiecte etc.; (prin extensie) zgomot, gălăgie mare produsă de o asemenea ceartă.

3. (familial) portjartier. (< limba franceza scandale, latina scandalum)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

SCANDAL
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SCANDAL:
SCANDÁL substantiv neutru

1. Zarvă provocată de o faptă urâtă, rușinoasă; faptă urâtă, rea, care provoacă indignare.
♦ Situație rușinoasă.

3. Obiect de îmbrăcăminte femeiască asemănător burtierei. [plural -luri, -le. / < limba franceza scandale, conform latina scandalum].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

scandal
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru scandal:
scandal substantiv verbal ABATERE. CULPABILITATE. CULPĂ. DIFICULTATE. EROARE. GREȘEALĂ. GREUTATE. IMPAS. IMPEDIMENT. INCONVENIENT. NEAJUNS. NEVOIE. OBSTACOL. OPRELIȘTE. PĂCAT. PIEDICĂ. STAVILĂ. VINĂ. VINOVĂȚIE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SCANDAL
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru SCANDAL:
SCANDAL bal, balamuc, cancan, caterincă, chermeză, eveniment, halima, panaramă, show.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

SCANDAL
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SCANDAL:
SCANDÁL s.

1. scenă, tapaj. (I-a făcut un scandal nemaipomenit.)

2. vezi hărmălaie.

Definiție sursă: Dicționar de sinonime

scandal
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scandal:
scandál substantiv neutru, plural scandáluri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

scandal
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scandal:
scandál substantiv neutru, plural scandáluri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'SCANDAL'
SCÂNCÍTSCÂNCITÓRSCÂNCITÚRĂSCANDÁSCANDÁLSCÁNDALĂSCANDALAGIOÁICĂSCANDALAGÍUscăndălésc

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL scandal
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului scandal dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
I-a făcut un scandal nemaipomenit.
Era un scandal de nedescris.
SCANDÁL scandaluri n.
I-a făcut un scandal nemaipomenit.



GRAMATICA cuvântului scandal?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scandal.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul scandal poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul scandal sa indeplinească rolul de: substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul scandal are forma: scandáluri
VEZI PLURALUL pentru scandal la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE scandal?
Vezi cuvântul scandal desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scandal?
[ scan-dal ]
Se pare că cuvântul scandal are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL scandal
Inţelegi mai uşor cuvântul scandal dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Familiar A face cuiva un scandal = a certa pe cineva, a-l mustra aspru
familial A face cuiva scandal = a mustra aspru, a certa pe cineva cu vorbe aspre pe ton ridicat
familial A face cuiva scandal = a mustra aspru, a certa pe cineva cu vorbe aspre pe ton ridicat



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL scandal

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A face danie cuiva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a ploua mărunt și des
a lupta consecvent pentru o idee, până la capătul puterilor sau al vieții
a dărui averea cuiva
a începe, a iniția o acțiune, o lucrare etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app