eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție sceptru


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Sceptru [ scep-tru ]
VEZI SINONIME PENTRU sceptru PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului sceptru în mai multe dicționare

Definițiile pentru sceptru din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCEPTRU:
SCÉPTRU, sceptre, substantiv neutru Toiag sau baston frumos împodobit, purtat (mai ales odinioară) de suverani, ca semn al autorității supreme. Pe sceptre și steme și tronuri sfărmate, Trufașă tu calcă. NECULUȚĂ, Ț. despre 40.
       • (Metaforic) În mînă cu sceptru de flori, Cu stea de lumină pe frunte, Treci mîndră cu pașii ușori Din vale în munte. NECULUȚĂ, Ț. despre 56.
♦ Demnitate, putere, autoritate; conducere, domnie. Mîna care-a dorit sceptrul universului și gînduri Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scînduri. EMINESCU, O. I 134. A uni, subt un singur sceptru, provințiile romîne. NEGRUZZI, S. I 271.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

sceptru
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sceptru:
* scéptru n., plural e (latina sceptrum, vgr. skêptron). Un fel de baston saŭ măcĭucă care e insigna suveranitățiĭ. figurat Suveranitate, domnie: a ambiționa sceptru. Superioritate: Anglia ține sceptru mărilor. Sceptru de fer, domnie aspră și despotică.

– Vechĭ schiptru (limba neogreacă skiptron, vechea slavă skiptrŭ). vezi buzdugan, topuz.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

SCEPTRU
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SCEPTRU:
SCÉPTRU substantiv neutru Un fel de baston împodobit, care se poartă ca semn al autorității.
♦ (figurat) Demnitate, putere, mărime, domnie. [plural -re, -ruri (substantiv masculin) -ri. / conform limba franceza sceptre, latina sceptrum, greacă skeptron

– baston].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

sceptru
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru sceptru:
scéptru (-re), substantiv neutru

– Baston, simbol al autorității.

– Variante învechit schiptru. Mr. schiptru. latina sceptrum (secolul XIX), și variantă din mgr. σϰήπτρον (Murnu 50), conform limba slavă (veche) skiptrŭ (Vasmer, greacă, 133). secolul XVII.
Forme diferite ale cuvantului sceptru: sceptru-re

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

SCEPTRU
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCEPTRU:
SCÉPTRU, sceptre, substantiv neutru Toiag, baston (împodobit) purtat de suverani ca simbol al autorității.
♦ figurat Demnitate, putere, mărire, autoritate de suveran; domnie, conducere.

– Din limba franceza sceptre, latina sceptrum.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SCEPTRU
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCEPTRU:
SCÉPTRU, sceptre, substantiv neutru Toiag, baston (împodobit) purtat de suverani ca simbol al autorității.
♦ figurat Demnitate, putere, mărire, autoritate de suveran; domnie, conducere.

– Din limba franceza sceptre, latina sceptrum.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SCEPTRU
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SCEPTRU:
SCÉPTRU sceptrue n.

1) Baston încrustat cu metal și cu pietre scumpe, purtat de un suveran ca simbol al puterii supreme.

2) figurat Autoritate suverană; putere supremă. /<lat. sceptrum, limba franceza sceptre, italiana scettro
Forme diferite ale cuvantului sceptru: sceptrue

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

sceptru
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sceptru:
sceptru n.

1. baston de comandă, semn al puterii supreme;

2. figurat autoritate suverană, regalitate: a ambiționa un sceptru;

3. superioritate: Englezii posed sceptrul mărilor.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SCEPTRU
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SCEPTRU:
SCÉPTRU substantiv neutru baston împodobit, purtat de suverani, ca însemn al puterii lor.
       • (figurat) demnitate, putere, mărire; domnie. (< limba franceza sceptre, latina sceptrum)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

SCEPTRU
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCEPTRU:
SCEPTRU substantiv (învechit și regional) toiag, (învechit) schiptru. (sceptru domnitorului.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

sceptru
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sceptru:
scéptru substantiv neutru, articulat scéptrul; plural scéptre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

sceptru
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sceptru:
scéptru substantiv neutru, articulat scéptrul; plural scéptre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

SCEPTRU
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SCEPTRU:
SCÉPTRU substantiv verbal domnie.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

sceptru
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sceptru:
sceptru substantiv verbal DOMNIE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'SCEPTRU'
SCEPTICÍSMscepticístscepticizásceptrifórmSCÉPTRUșcericăíScevolaSchachbrettSCHACHT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sceptru
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sceptru dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
SCÉPTRU sceptrue n.
Sceptru domnitorului.
Sceptru domnitorului.

GRAMATICA cuvântului sceptru?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sceptru.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sceptru poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul sceptru sa indeplinească rolul de: substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul sceptru are forma: scéptre
VEZI PLURALUL pentru sceptru la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE sceptru?
Vezi cuvântul sceptru desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sceptru?
[ scep-tru ]
Se pare că cuvântul sceptru are două silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sceptru

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Sistem vascular?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a mustra, a dojeni pe cineva
demonstrație prin inducție completă, putând enumera toate cazurile cuprinse în clasa despre care se conchide
totalitatea venelor, arterelor și vaselor capilare ale unui organism
gen literar care cuprinde opere scrise pentru a fi reprezentate pe scenă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app