 | as |
|
| Scheunare [ sche-u-na-re ] VEZI SINONIME PENTRU scheunare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului scheunare în mai multe dicționareDefinițiile pentru scheunare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCHEUNARE: SCHEUNÁRE, scheunări, substantiv feminin Acțiunea de a scheuna și rezultatul ei. (Atestat în forma scheonare) Cîinii se domoliră și cu căscături și cu scheonări se traseră în deal la oi. GALACTION, O. I 283. – Variantă: (rar) scheonáre substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCHEUNARE: SCHEUNARE substantiv chelălăială, chelălăit, chelălăitură, schelălăială, schelălăit, schelălăitură, scheunat, scheunătură, (rar) scheaun. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCHEUNARE: SCHEUNÁRE, scheunări, substantiv feminin Acțiunea de a scheuna și rezultatul ei; prin extensie scheunătură. [ pronunție: sche-u-] – vezi scheuna. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCHEUNARE: SCHEUNÁRE, scheunări, substantiv feminin Acțiunea de a scheuna și rezultatul ei; prin extensie scheunătură. [ pronunție: sche-u-] – vezi scheuna. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scheunare: scheunáre substantiv feminin (silabe sche-u-), genitiv dativ articulat scheunării; plural scheunări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scheunare: scheunáre (sche-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat scheunắrii; plural scheunắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SCHEUNARE' SCHÉSISSCHÉTINGschéunSCHEUNÁSCHEUNÁRESCHEUNÁTSCHEUNĂTÚRĂscheușánăSCHEVOFILÁCHIE |
GRAMATICA cuvântului SCHEUNARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scheunare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul SCHEUNARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE scheunare? Vezi cuvântul scheunare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scheunare?[ sche-u-na-re ] Se pare că cuvântul scheunare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL SCHEUNARE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Absorbție intestinală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul scheunare are forma: scheunări
