 | as |
|
| Sclipi [ scli-pi ] VEZI SINONIME PENTRU sclipi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sclipi în mai multe dicționareDefinițiile pentru sclipi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a sclipi (forma la infinitiv) A sclipi conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCLIPI: SCLIPÍ, sclipesc, verb IV. intranzitiv A luci (cu o lumină vie și tremurătoare); a scînteia, a străluci. Acum, alb în soare, sclipește pietrișul, Iar Crișul În matca lui leneș se-ntinde, se-ndoaie. BENIUC, A. R. 27. În vale cătră marginea păduricii, sclipea un rîmnic întins în lumina dimineții. SADOVEANU, O. I 35. Sclipind departe, prin frunziș, O stea smerită și albastră Stă singuratică, pieziș, Deasupra noastră. TOPÎRCEANU, P. 244. • (În propoziții atributive introduse prin conjuncția «de» sau urmat de determinări introduse prin prepoziție «de», exprimînd ideea de superlativ) Sclipește de curățenie. ▭ Căruța era împodobită cu pietre nestimate de sclipeau în fața soarelui ca cine știe ce lucru mare. ISPIRESCU, L. 38. • (Poetic) Pe fața apei sclipesc, ici, sfărmături de oglinzi; colo, plăci de oțel; comori de galbeni între trestii. GÎRLEANU, L. 16. Flori, juvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare. EMINESCU, O. I 43. ♦ (Despre ochi) A scînteia (din cauza unei emoții), a avea o strălucire deosebită, nefirească. Ochii lui se uscau de ardoare și sclipeau cu o bolnavă dorință. EMINESCU, N. 75. Erau grozav de mulți bani, și ochii lor sclipeau în vederea lor. SLAVICI, O. I 356. • (Întărit prin «în cap») Îi sclipeau răutăcioasei ochii în cap și plesnea de ciudă. CREANGĂ, P. 69. – Variantă: scripí (BUDAI-DELEANU, la CADE) verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCLIPI: SCLIPI verb 1. a clipi, a licări, a luci, a scăpăra, a scînteia, a străfulgera. (Luminițe sclipi în noapte.) 2. a străluci, (figurat) a arde. (Stelele sclipi.) 3. a licări, a pîlpîi, a tremura, a vibra. (Flacăra lumînării sclipi.) 4. a lumina, a scînteia, a străluci. (Candelabre sclipi în salon.) 5. a licări, a luci, a scăpăra, a scînteia, a sticli, a străluci. (Ochii îi sclipi.) 6. a luci, a scînteia, a sticli, a străluci, (rar) a strălumina. (Albe coifuri sclipi.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCLIPI: SCLIPÍ, sclipesc, verb IV. intranzitiv A luci (cu o lumină vie și tremurătoare sau intermitentă); a scânteia, a străluci. ♦ (Despre ochi, privire) A scânteia (din cauza unei emoții), a avea o strălucire deosebită, nefirească. – conform clipi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCLIPI: SCLIPÍ, sclipesc, verb IV. intranzitiv A luci (cu o lumină vie și tremurătoare sau intermitentă); a scânteia, a străluci. ♦ (Despre ochi, privire) A scânteia (din cauza unei emoții), a avea o strălucire deosebită, nefirească. – conform clipi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sclipi: sclipí (a sclipi) (a luci, a scânteia) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sclipésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sclipeá; conjunctiv prezent 3 să sclipeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sclipi: sclipí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sclipésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sclipeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural sclipeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SCLIPI: SCLIPÍ verb vezi clipi. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sclipi: sclipi verb vezi CLIPI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SCLIPI' SCLIPEÁLĂsclipéscSCLIPÉȚSCLIPEȚÉISCLIPÍSCLIPICIÓSSCLIPÍNDSCLIPÍREsclipíș |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sclipi Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sclipi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Luminițe sclipi în noapte. Stelele sclipi. Flacăra lumînării sclipi. Candelabre sclipi în salon. Ochii îi sclipi. Albe coifuri sclipi. Luminițe sclipi în noapte. Stelele sclipi. Albe coifuri sclipi. Sclipí a sclipi a luci, a scânteia verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sclipésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sclipeá; conjunctiv prezent 3 să sclipeáscă. |
GRAMATICA cuvântului sclipi? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sclipi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sclipi poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE sclipi? Vezi cuvântul sclipi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sclipi?[ scli-pi ] Se pare că cuvântul sclipi are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sclipi |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv și adverb de prisos?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
