eSursa - Dictionar de sinonimeas

Definiție scoala


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
şcoală [ şcoa-lă ]
VEZI SINONIME PENTRU şcoală PE ESINONIME.COM

Cautăm definiția cuvântului scoala în mai multe dicționare

Definițiile pentru scoala din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Școală
   
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Școală:
Școală forme În România sunt scoale primare, secundare (licee, gimnazii, medii, normale, comerciale, de agricultură, profesionale), și scoale superioare sau speciale. Depind de: MINISTERUL DE INSTRUCȚIUNE: Școale normale (în București și în toate orașele mari din țară și din provinciile alipite) pentru formarea institutorilor și învățătorilor rurali; Școale medii (în orașele din Transilvania) cu program unitar; Școale profesionale (de gradul l-iu și al II-lea); Școale comerciale (elementare și superioare), verb reflexiv:e-o 45 în toată țara; Școale de meserii (inferioare, superioare), verb reflexiv:e-o 90 în tot coprinsul țării; Școale de menaj (trei în București și câteva în restul țării); Școale centrale de fete (București, Iași, Craiova), Școala liberă de științe politice din București pentru tinerii cari vor să intre în administrațiunile politice. MINISTERUL DE CULTE: Seminarii, pentru formarea viitorilor preoți (în număr de 9 în vechiul Regat, din care unul muzulman la Megidie); Școale de Arte-frumoase (București, Iași), pentru învățământul picturei, sculpturei; Școala de arhitectură din București; Conservatorul de muzică și de artă dramatică din București, Iași si Cluj. MINISTERUL DE RĂZBOIU: Școala militară de infanterie și administrație (din București și Sibiu), destinată a forma ofițeri de infanterie și de administrațiune; Școala de cavalerie (din Târgoviște), pentru formarea de ofițeri de cavalerie; Școala de artilerie (din București), destinată a forma ofițeri de artilerie; Școala de geniu (din București); Școala de marină (din Galați), pentru formarea ofițerilor de marină; Școala elevilor guarzi de artilerie și geniu (din București); Scoale militare (licee militare) din Craiova, Ploiești, Roman, Bistrița, Mănăstirea Dealului; etc.; Școala de pirotehnie (din București), formează practiciani pentru confecționarea de explozibile de războiu; Școala superioară de răsboiu, are de scop a forma ofițeri de Stat-major; Școala de cartografie, pe lângă serviciul geografic al armatei; Institutul medico-militar (din București și Cluj), formează medici pentru armată: Aeronautica din București. MINISTERUL AGRICULTUREI ȘI DOMENIILOR: Școala agronomică din București; Școala superioară de silvicultură dela Brănești; Școala de brigadieri dela Brănești și dela Căluț; Școala silvică din Temișoara și Gurghiu; Școala superioară de agricultură dela Herestrău; Școala medie de agricultură, dela Roman; Școala inferioară de agricultură (din Lugoj, Turda, Bolgrad, Suceava și alte localități); Școala de viticultură dela Ighiu, Chișinău, etc.; Școală inferioară de agricultură și silvicultură, din Alexandria, Armășești, Nucet, Odobești, R.-Sărat și Strehareț; Școala elementară de agricultură și viticultură din Filiaș și alte 14 localități; Școala de economie casnică dela Cocioc, Cluj și alte 11 localități; Școala de grădinărie dela Curtea de Argeș, Turda, Dărmănești; Academia de agricultură din Cluj; Școala de pomicultură și apicolă din Baia-mare; Școala tehnică de instrumente agricole din Iași. MINISTERUL COMERȚULUI ȘI INDUSTRIEI: Școale inferioare de meserii (în diverse localități) și Școale de meserii (7 în Basarabia); Școala de sericultură și țesătorie din București; Școala de industrie casnică din Bârlad, Babadag, Chișinău; Academia de înalte Studii comerciale și industriale din București; Școala de maeștri sondari din Câmpina; Școala industrială de adulți din Câmpina; Școli industriale, Bursa muncii din București; Institutul geologic din București. MINISTERUL DE LUCRĂRI PUBLICE: Școala politehnică din București și Temișoara, pentru formarea de ingineri; Școala de conductori de lucrări publice din București, Cluj, Cernăuți, Chișinău. MINISTERUL COMUNICAȚIUNILOR: Școala specială de mișcare a căilor ferate și Școala de telegrafie din București; Liceul Poștei din Capitală, pentru fiii funcționarilor acestei instituțiuni (desființat); Școlile magazinerilor a căilor ferate române. MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE, AL MUNCII ȘI OCROTIRILOR SOCIALE: Școala de farmacie din București; Școala de moșit din București și Iași; Școala de ucenici din București; Școala practică de comerț din București; Școala de constructori.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ȘCOALĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȘCOALĂ:
ȘCOÁLĂ, școli, substantiv feminin

1. Instituție de învățămînt (mai ales de învățămînt elementar și mediu); prin extensie activitate legată de această instituție; învățătură, învățămînt. A fost și el muncitor ca și mine... A făcut școala greu!... s-a ridicat. BARANGA,

I. 194. Îl deteră pe la școli și filozofi. ISPIRESCU, L.

2. Și ce chilie durată ș-a făcut în poarta bisericii, pentru școală. CREANGĂ, A.

2. Școală profesională = școală care pregătește muncitori calificați din absolvenți ai cursului elementar, într-o perioadă de școlarizare de doi sau trei ani.
♦ Localul, clădirea în care este instalată instituția de învățămînt. Mai încolo. venea primăria cu o ogradă mare, apoi, pe stingă, școala. REBREANU, R. I 93. Ș- Totalitatea elevilor unei instituții de învățămînt. Toată școala a luat parte la concurs.

2. figurat Izvor, sursă de cunoștințe, de învățături; mijloc; sistem de instruire într-un anumit domeniu; prin extensie învățătura, experiența dobîndită pe această cale. Folclorul este o școală la care înveți să-ți adâncești dragostea de țară. BENIUC, P.

8. Azi adeseori femeia, ca și lumea, e o școală Unde-nveți numai durere, înjosire și spoială. EMINESCU, O. I 140.

3. figurat Curent, mișcare științifică, literară, artistică etc. care grupează în jurul ei numeroși adepți; baza teoretică a acestei mișcări. Ridicîndu-se în fața școlii declamatorii a lui Aristia și Caragiale... preconizează o artă simplă și o dicțiune naturală. SADOVEANU, E. 71. Alegerea acestor elemente a fost opera școlii critice moldovenești. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 20. Socotim că literatura romînă se împarte astăzi în două școli. RUSSO, O. 62.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ȘCOALĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘCOALĂ:
ȘCOÁLĂ, școli, substantiv feminin

1. Instituție de învățământ public unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline;
       • prin extensie activitate legată de acestă instituție; învățătură, învățământ.
♦ Localul, clădirea în care este instalată și funcționează instituția de mai sus.
♦ Totalitatea elevilor și a cadrelor didactice dintr-o asemenea instituție de învățământ.

2. figurat Izvor, sursă de cunoștințe, de învățături; mijloc, sistem de instruire într-un anumit domeniu; prin extensie învățătură, experiență dobândită pe această cale.

3. figurat Curent, mișcare științifică, literară, artistică etc. care grupează în jurul ei numeroși adepți; baza teoretică a acestei mișcări.
       • Expresia: A face școală = a avea un număr de adepți.

– Din limba bulgară, limba sârbă, limba rusă škola, poloneză skola.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ȘCOALĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘCOALĂ:
ȘCOÁLĂ, școli, substantiv feminin

1. Instituție de învățământ public, unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline; prin extensie activitate legată de această instituție; învățătură, învățământ.
♦ Localul, clădirea în care este instalată și funcționează instituția de mai sus.
♦ Totalitatea elevilor și a cadrelor didactice dintr-o asemenea instituție de învățământ.

2. figurat Izvor, sursă de cunoștințe, de învățături; mijloc, sistem de instruire într-un anumit domeniu; prin extensie învățătură, experiență dobândită pe această cale.

3. figurat Curent, mișcare științifică, literară, artistică etc. care grupează în jurul ei numeroși adepți; baza teoretică a acestei mișcări.
       • Expresia: A face școală = a avea un număr de adepți.

– Din limba bulgară, sârbo-croată, limba rusă škola, poloneză skola.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

școală
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru școală:
școálă forme, plural e și școlĭ (sîrb. limba bulgară rus škóla, despre italiana scuola [ven. scola], latina schŏla, despre vgr. sholé, limba neogreacă sholion; poloneză szkola, ung. iskola, germana schule, limba franceza école). Așezămînt de învățătură: școală primară, secundară, superioară. Localu în care se adună eleviĭ ca să primească învățătura: o școală bine ventilată. Eleviĭ acestuĭ local: școala a ĭeșit la paradă. Învățămînt, instrucțiune, cultură: biserica și școala. Învățătură, doctrină, sistemă: școala luĭ Platone. Totalitatea adepților uneĭ doctrine filosofice, literare, artistice saŭ politice: școala romantică (romanticiĭ). figurat Întîmplărĭ saŭ suferințe care te învață minte: la școala sărăciiĭ a învățat economia.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ȘCOALĂ
Glosar de termeni aviatici dă următoarea definitie pentru ȘCOALĂ:
ȘCOALĂ cadru instituționalizat în care se pregătesc specialiști în diverse domenii ale aviației. Există mai multe tipuri de școli: militare, care pregătesc piloți pentru aviația militară șipentru cea civilă, tehnice, care pregătesc personal navigant sau nenavigant pentru întreținerea și reparația aeronavelor militare sau civile. Școlile sportive sunt organizate de aerocluburi sau asociații sportive cu profil aeronautic pe diferite profiluri (parașutism, zbor cu motor, planorism, deltaplanism, parapantism etc).
Definiție sursă: Glosar de termeni aviatici

ȘCOALĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘCOALĂ:
ȘCOALĂ s.

1. învățătură, studiu. (A plecat la scoala.)

2. școală secundară = liceu, (învechit) colegiu, (învechit, în Transilvania și Banat) gimnaziu. (A absolvit scoala.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

școală
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru școală:
școálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat șcólii; (instituții, curente) plural școli
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ȘCOALĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȘCOALĂ:
ȘCOÁLĂ substantiv verbal intrigă, mașinație, pepinieră, uneltire.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

școală
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru școală:
școală substantiv verbal INTRIGĂ. MAȘINAȚIE. PEPINIERĂ. UNELTIRE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

școală
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru școală:
școálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat șcólii; plural școli
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'SCOALA'
SCOÁCEscoácereșcoádăscoáieȘCOÁLĂscoánăscoárdăscoárescoárnă

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL școală
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului școală dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A plecat la școală.
A plecat la școală.
A absolvit școală.

GRAMATICA cuvântului școală?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului școală.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul școală poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul școală sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul școală are forma: școli
    VEZI PLURALUL pentru școală la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE şcoală?
Vezi cuvântul şcoală desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul şcoală?
[ şcoa-lă ]
Se pare că cuvântul şcoală are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL școală
Inţelegi mai uşor cuvântul școală dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Școală profesională = școală care pregătește muncitori calificați din absolvenți ai cursului elementar, într-o perioadă de școlarizare de doi sau trei ani
A face școală = a avea un număr de adepți
A face școală = a avea un număr de adepți
școală elementară vezi școală primară; școală primară = școală elementară; școală secundară vezi liceu
școală secundară = liceu, învechit colegiu, învechit, în Transilvania și Banat gimnaziu

© 2021 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL școală

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Propoziție cauzală?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
fontă de structură granuloasă
mașină-unealtă de prelucrare a pieselor prin rectificare
propoziție subordonată care exprimă cauza pentru care se săvârșește acțiunea din propoziția regentă și care corespunde complementului circumstanțial de cauză
măsură luată la cererea creditorilor unei succesiuni ori a legatarilor cu titlu particular de sume de bani, pentru a împiedica confundarea patrimoniului succesoral cu cel al moștenitorului și a evita astfel eventuala concurență a creditorilor
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?