eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție scotocire


SINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Scotocire [ sco-to-ci-re ]
VEZI SINONIME PENTRU scotocire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului scotocire în mai multe dicționare

Definițiile pentru scotocire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCOTOCIRE:
SCOTOCÍRE, scotociri, substantiv feminin Acțiunea de a scotoci; căutare, cercetare amănunțită. [Copiii] îi săreau de gît, pe urmă începeau scotocirile. SAHIA, N. 96.
       • figurat Cereți toate feliurimile de ajutoare, spre scotocire și săvîrșire de bune lucruri și folositoare. GOLESCU, Î. 96.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SCOTOCIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCOTOCIRE:
SCOTOCÍRE, scotociri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) scotoci; căutare amănunțită, cercetare minuțioasă, scotoceală.

– vezi scotoci.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SCOTOCIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCOTOCIRE:
SCOTOCÍRE, scotociri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) scotoci, căutare amănunțită, cercetare minuțioasă, scotoceală.

– vezi scotoci.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SCOTOCIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCOTOCIRE:
SCOTOCIRE substantiv căutare, cotrobăială, cotrobăire, cotrobăit, scotoceală, scotocit.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

scotocire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scotocire:
scotocíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat scotocírii; plural scotocíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

scotocire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scotocire:
scotocíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat scotocírii; plural scotocíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'SCOTOCIRE'
SCOTOCEÁLĂscotocéscSCOTOCÍscotocílăSCOTOCÍRESCOTOCÍTSCOTOCITÓRSCOTOFÍLSCOTOFÍTE

GRAMATICA cuvântului scotocire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scotocire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul scotocire poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul scotocire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul scotocire are forma: scotocíri
VEZI PLURALUL pentru scotocire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE scotocire?
Vezi cuvântul scotocire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scotocire?
[ sco-to-ci-re ]
Se pare că cuvântul scotocire are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL scotocire

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Compus: ghimpe-pădureț?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
zonă din scoarța terestră în care se produce îmbogățirea în sulfuri secundare a unui zăcământ de sulfuri primare
ramură a medicinei care se ocupă cu mijloacele de prevenire a bolilor; arest preventiv, -ă
arbust totdeauna verde, cu ramurile lățite și terminate printr-un spin, cu flori mici, verzi și cu fructe în formă de boabe roșii ruscus aculeatus
a avea o intenție, a-și face un plan, a urmări realizarea unui scop
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app