eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție scrutator


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Scrutător [ scru-tă-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU scrutător PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului scrutator în mai multe dicționare

Definițiile pentru scrutator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCRUTĂTÓR:
SCRUTĂTÓR, -OÁRE, scrutători, -oare, adjectiv (Despre ochi, priviri) Care privește atent, pătrunzător. Din clipa aceea, cîntărețul începu să calce mai drept, privirea îi era mai scrutătoare, gloria la care visase părea că e pe drumul adeveririi. ARDELEANU, despre 291. Cine să fi fost de vină? Ochii, fiindcă erau cenușii, vărgați și scrutători? BASSARABESCU, substantiv neutru 28. După o repede privire scrutătoare, Adela a făcut critica complectă a încăperii, înșirînd toate lipsurile unui confort relativ. IBRĂILEANU, A. 66.
       • (Adverbial) O privi un răstimp atît de scrutător, că ea se miră. REBREANU, R. I 157.
♦ figurat Care cercetează cu de-amănuntul, care analizează minuțios. Noi? Privirea scrutătoare ce nimica nu visează Ce tablourile minte, ce simțirea simulează. EMINESCU, O. I 35.
Forme diferite ale cuvantului scrutator: -oÁre
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SCRUTĂTOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCRUTĂTOR:
SCRUTĂTOR adjectiv

1. atent, cercetător, iscoditor, pătrunzător, scormonitor, scotocitor, sfredelitor, străpungător. (O privire scrutator; ochi scrutator.)

2. ager, clarvăzător, iscoditor, observator, pătrunzător, perspicace, scormonitor, sfredelitor, străbătător, subtil, (livresc) penetrant, sagace, (figurat) ascuțit. (Un spirit scrutator.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SCRUTĂTÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SCRUTĂTÓR:
SCRUTĂTÓR2 scrutatoroáre (scrutatoróri, scrutatoroáre)

1) (despre privire sau despre ochi) Care scrutează; care cercetează cu multă atenție; iscoditor.

2) figurat (despre persoane) Care examinează cu minuțiozitate pentru a pătrunde în esența lucrurilor. /<fr. scrutateur, latina scrutator
Forme diferite ale cuvantului scrutator: oáre
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

scrutător
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru scrutător:
scrutător a. care cercetează cu deamăruntul: priviri scrutătoare. ║ m.

1. cel ce scrutează;

2. cel însărcinat cu verificarea scrutinului.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SCRUTĂTÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCRUTĂTÓR:
SCRUTĂTÓR, -OÁRE, scrutători, -oare, adjectiv Care privește atent, pătrunzător.
♦ figurat Care analizează minuțios.

– Scruta + sufix -ător.
Forme diferite ale cuvantului scrutator: -oÁre
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SCRUTĂTÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCRUTĂTÓR:
SCRUTĂTÓR, -OÁRE, scrutători, -oare, adjectiv Care privește atent, pătrunzător.
♦ figurat Care analizează minuțios.

– Scruta + sufix -ător.
Forme diferite ale cuvantului scrutator: -oÁre
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SCRUTĂTÓR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SCRUTĂTÓR:
SCRUTĂTÓR, -OÁRE adjectiv atent, cu priviri pătrunzătoare.
       • (figurat) care cercetează amănunțit. (< limba franceza scrutateur, latina scrutator)
Forme diferite ale cuvantului scrutator: -oÁre
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

SCRUTĂTÓR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SCRUTĂTÓR:
SCRUTĂTÓR, -OÁRE adjectiv Atent, cu priviri pătrunzătoare.
♦ (figurat) Care cercetează amănunțit. [< scruta + -(ă)tor].
Forme diferite ale cuvantului scrutator: -oÁre
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

SCRUTĂTÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SCRUTĂTÓR:
SCRUTĂTÓR1 adverb În mod foarte atent; cu multă atenție. A privi scrutator. /<fr. scrutateur, latina scrutator
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

scrutător
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru scrutător:
* scrutătór, -oáre adjectiv Care scrutează: privirĭ scrutătoare. S. m. Acela care verifică scrutinu.
Forme diferite ale cuvantului scrutator: -oáre
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

scrutător
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scrutător:
scrutătór adjectiv masculin, plural scrutătóri; forme singular și plural scrutătoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

scrutător
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scrutător:
scrutătór adjectiv masculin, plural scrutătóri; forme singular și plural scrutătoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

SCRUTĂTÓR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SCRUTĂTÓR:
SCRUTĂTÓR adjectiv

1. vezi atent.

 2. vezi perspicace.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

scrutător
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru scrutător:
scrutător substantiv verbal CERCETĂTOR. OM DE ȘTIINȚĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'SCRUTATOR'
SCRUPULOZITÁTESCRÚPULUMSCRUTÁSCRUTÁRESCRUTĂTÓRSCRUTÍNscrutináscrutinătórscrutíniu

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL scrutător
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului scrutător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
O privire scrutător; ochi scrutător.
Un spirit scrutător.
SCRUTĂTÓR2 scrutătoroáre scrutătoróri, scrutătoroáre 1 despre privire sau despre ochi Care scrutează; care cercetează cu multă atenție; iscoditor.
A privi scrutător.

GRAMATICA cuvântului scrutător?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scrutător.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul scrutător poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul scrutător sa indeplinească rolul de: substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE scrutător?
Vezi cuvântul scrutător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scrutător?
[ scru-tă-tor ]
Se pare că cuvântul scrutător are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL scrutător

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Mai bine zis?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a începe, a iniția o acțiune, o lucrare etc
asociație de francmasoni
mai exact, mai precis exprimat
de toate naționalitățile; prin extensie de toate felurile, de toate speciile
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app