 | as |
|
| Scumpătate [ scum-pă-ta-te ] VEZI SINONIME PENTRU scumpătate PE ESINONIME.COM definiția cuvântului scumpatate în mai multe dicționareDefinițiile pentru scumpatate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCUMPĂTATE: SCUMPĂTÁTE, scumpătăți, substantiv feminin 1. (În locuţiune adverbiala) Cu scumpătate = cu mare grijă și exactitate, cu scrupulozitate, cu precizie. Ochi cu scumpătate drept în pieptul lighioanei. GALACTION, O. I 270. Presupun că originalul îl vei fi păstrat cu scumpătate. CARAGIALE, O. VII 207. Păstrase cu scumpătate constituția țării. BĂLCESCU, O. II 307. 2. (Mai ales la plural ) Lucru scump, prețios. Din bătrînele case... el își făcuse... îngrămădind... tot felul de scumpătăți rare, o somptuoasă sihăstrie. M. I. CARAGIALE, C. 47. 3. (Rar) Scumpete. – plural și: scumpătățuri (STĂNOIU, C. I 128). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru scumpătate: scumpătate substantiv verbal ATENȚIE. AVARIȚIE. CALICENIE. CALICIE. CHIBZUIALĂ. CHIBZUINȚĂ. CHIBZUIRE. CUMINȚENIE. CUMPĂT. CUMPĂTARE. EXACTITATE. EXACTITUDINE. GRIJĂ. ÎNȚELEPCIUNE. JUDECATĂ. LIPSĂ. MĂSURĂ. METICULOZITATE. MIGALĂ. MIGĂLEALĂ. MINTE. MINUȚIOZITATE. MIZERIE. MODERAȚIE. NEVOIE. PRECIZIE. RAȚIUNE. RIGOARE. RIGUROZITATE. SĂRĂCIE. SCRUPULOZITATE. SCUMPETE. SOCOTEALĂ. SOCOTINȚĂ. TACT. ZGÎRCENIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru scumpătate: scumpătáte forme, plural ățĭ (despre scump, zgîrcit). Economic, cruțare: a cheltuĭ cu scumpătate ultimiĭ banĭ. Scrupulozitate: a păstra cu scumpătăte obiceiurile strămoșeștĭ. plural Lucrurĭ scumpe (mobile, alimente ș.a.): ziafet cu scumpătățĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCUMPĂTATE: SCUMPĂTÁTE, (2) scumpătăți, substantiv feminin (Rar) 1. Scumpete (1). 2. (La plural ) Lucruri de preț, scumpeturi. 3. (În locuţiune adverbiala) Cu scumpătate = cu măsură, în mod cumpătat; cu exactitate, cu scrupulozitate, cu mare grijă. – Scump + sufix -ătate. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCUMPĂTATE: SCUMPĂTÁTE, (2) scumpătăți, substantiv feminin (Rar) 1. Scumpete (1). 2. (La plural ) Lucruri de preț, scumpeturi. 3. (În locuţiune adverbiala) Cu scumpătate = cu măsură, în mod cumpătat; cu exactitate, cu scrupulozitate, cu mare grijă. – Scump + sufix -ătate. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SCUMPĂTATE: SCUMPĂTÁTE scumpatateăți forme învechit 1) vezi SCUMPETE. • Cu scumpatate a) făcând economie; cu măsură; b) cu atenție și grijă deosebită. 2) mai ales la plural Lucru scump; obiect prețios. /scump + sufix scumpatateătate Forme diferite ale cuvantului scumpatate: scumpatateăți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru scumpătate: scumpătate forme 1. calitatea celor scumpe; 2. figurat scrupulozitate: a păstra cu scumpătate datinile străbune. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scumpătate: scumpătáte (rar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat scumpătắții; (lucruri) plural scumpătắți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scumpătate: scumpătáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat scumpătății; (lucruri) plural scumpătăți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SCUMPATATE' SCUMPĂRÁscumpăráreSCUMPĂRĂTOÁREscumpărătórSCUMPĂTÁTESCUMPEÁLĂscumpélișteSCUMPÉNIESCUMPÉNII |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL scumpătate Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului scumpătate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SCUMPĂTÁTE scumpătateăți forme învechit 1 vezi SCUMPETE. • Cu scumpătate a făcând economie; cu măsură; b cu atenție și grijă deosebită. /scump + sufix scumpătateătate. |
GRAMATICA cuvântului scumpătate? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scumpătate. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul scumpătate poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE scumpătate? Vezi cuvântul scumpătate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scumpătate?[ scum-pă-ta-te ] Se pare că cuvântul scumpătate are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL scumpătate Inţelegi mai uşor cuvântul scumpătate dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeÎn locuţiune adverbiala Cu scumpătate = cu mare grijă și exactitate, cu scrupulozitate, cu precizie În locuţiune adverbiala Cu scumpătate = cu măsură, în mod cumpătat; cu exactitate, cu scrupulozitate, cu mare grijă În locuţiune adverbiala Cu scumpătate = cu măsură, în mod cumpătat; cu exactitate, cu scrupulozitate, cu mare grijă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ca fulgul pe apă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul scumpătate are forma: scumpătắți
