eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție scutier


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Scutier [ scu-ti-er ]
VEZI SINONIME PENTRU scutier PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului scutier în mai multe dicționare

Definițiile pentru scutier din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCUTIER:
SCUTIÉR, scutieri, substantiv masculin

1. (În evul mediu, mai ales în țările din apusul Europei) Tînăr din clasa nobililor vasali, care purta scutul și celelalte arme ale cavalerului sau ale domnului său. Un singur scutier Aduse după sine din țările prin care, În voia cugetării umbla rătăcitor. MACEDONSKI, O. I 259. Aduceți îndat-aice Pe drumașul lăutar! Scutierilor le zice Domnul casei cel barbar. BOLINTINEANU, O. 93. O vasală pagi nu are, Nici vasalul scutieri. NEGRUZZI, S. II 76.

2. Ostaș, luptător. Un paloș de izbîndă există-n orice fier, în tot păstorul astăzi, există-un scutier. ALECSANDRI, P. III 449.

– Pronunțat: -ti-er.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SCUTIER
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCUTIER:
SCUTIÉR, scutieri, substantiv masculin

1. (În evul mediu, în apusul Europei) Tânăr nobil vasal care purta scutul (1) și celelalte arme ale cavalerului sau ale seniorului său.

2. (învechit) Ostaș, luptător (echipat cu scut). [ pronunție: -ti-er]

– Scut + sufix -ier (după limba franceza écuyer).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SCUTIER
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCUTIER:
SCUTIÉR, scutieri, substantiv masculin

1. (În Evul Mediu, în Apusul Europei) Tânăr nobil vasal care purta scutul (1) și celelalte arme ale cavalerului sau ale seniorului său.

2. (învechit) Ostaș, luptător (echipat cu scut). [ pronunție: -ti-er]

– Scut + sufix -ier (după limba franceza écuyer).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

scutier
Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru scutier:
scutiér, scutiéri, substantiv masculin (învechit)

1. tânăr nobil vasal, care purta scutul și celelalte arme ale cavalerului, seniorului sau ale domnitorului său, în țările feudale din apusul Europei.

2. ostaș, luptător (echipat cu scut).

3. cioclu.

Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme

scutier
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru scutier:
scutier m. tânăr nobil care purta scutul sau armele Domnului său: trage cu săgeata scutierul mare BOL.; în tot păstorul astăzi există un scutier AL. [Tras din scut, după analogia francezului écuyer].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

scutier
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru scutier:
*scutiér m. (despre scut, după italiana scudiere și limba franceza écuver). Nobil care întovărășea un cavaler și-ĭ purta scutu. Titlu tinerilor nobilĭ în ainte de a ajunge cavalerĭ. vezi rahtivan și silictar.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

SCUTIER
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SCUTIER:
SCUTIÉR substantiv masculin

1. tânăr nobil, ostaș din Occident, care purta scutul și celelalte arme ale suzeranului feudal.

2. militar, polițist prevăzut cu scut. (după italiana scudiere)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

SCUTIER
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SCUTIER:
SCUTIÉR scutieri m.

1) (în evul mediu) Tânăr nobil care purta scutul și celelalte arme ale seniorului său.

2) învechit Ostaș înarmat cu scut. [silabe -ti-er] /scut + sufix scutierier
Forme diferite ale cuvantului scutier: scutieri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

SCUTIER
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SCUTIER:
SCUTIÉR substantiv masculin Tânăr nobil, ostaș din Occident care purta scutul suzeranului feudal. [pronume -ti-er. / < scut + -ier, după italiana scudiere, limba franceza écuyer].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

scutier
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru scutier:
scutier, scutieri substantiv masculin membru al forțelor speciale de menținere a ordinii publice.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

SCUTIER
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCUTIER:
SCUTIER substantiv (istorie) (învechit) scutar. (scutier unui cavaler.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

scutier
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scutier:
scutiér substantiv masculin (silabe -ti-er), plural scutiéri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

scutier
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scutier:
scutiér (-ti-er) substantiv masculin, plural scutiéri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'SCUTIER'
scutéscSCUTÍSCÚTICSCUTICARIASCUTIÉRSCUTIFÓRMSCUTÍNȚĂSCUTÍRESCUTÍSM

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL scutier
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului scutier dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
SCUTIÉR scutieri m.
[silabe -ti-er] /scut + sufix scutierier.
Scutierul unui cavaler.
Scutier unui cavaler.

GRAMATICA cuvântului scutier?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scutier.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul scutier poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul scutier sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul scutier are forma: scutiéri
VEZI PLURALUL pentru scutier la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE scutier?
Vezi cuvântul scutier desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scutier?
[ scu-ti-er ]
Se pare că cuvântul scutier are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL scutier

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Bibliotecă volantă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
document eliberat inventatorului de către organul de stat competent, prin care i se recunoaște dreptul de a exploata în exclusivitate invenția, un anumit timp; patentă
totalitatea consulilor 3 dintr-o țară
fond de cărți aparținând unei biblioteci și împrumutat unei instituții pentru folosință temporară
a nu izbuti în atingerea rezultatului propus
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app