Definiție seanta

Cautăm definiția cuvântului seanta în mai multe dicționare

Definițiile pentru seanta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SEANȚĂ:
SEÁNȚĂ, seanțe, substantiv feminin (Învechit) Ședință. După mai multe dezbateri, în seanța de la 2 decembrie, a găsit de cuviință a se ccnstitua într-o societate. GHICA, A. 796. Bine ai face să citești într-una din seanțele Academiei articolul lui Ghica. ALECSANDRI, S. 153.

– Pronunțat: se-an-.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SEANȚĂ

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SEANȚĂ:
SEÁNȚĂ, seanțe, substantiv feminin (învechit) Ședință. [ pronunție: se-an-]

– Din limba franceza séance.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SEANȚĂ

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SEANȚĂ:
SEÁNȚĂ, seanțe, substantiv feminin (învechit) Ședință. [ pronunție: se-an-]

– Din limba franceza séance.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

seanță

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru seanță:
seánță (învechit) (se-an-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat seánței; plural seánțe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

seanță

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru seanță:
seánță substantiv feminin (silabe se-an-), genitiv dativ articulat seánței; plural seánțe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

seanță

Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru seanță:
seanță forme ședință: seanța e deschisă AL. (= limba franceza séance).
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

seanță

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru seanță:
seanță substantiv verbal ȘEDINȚĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CUVINTE APROPIATE DE 'SEANTA'

SEÁMĂN seámăn/sémen Seamen seámnic SEÁNȚĂ Șeapteș SEÁRĂ șeárbă SEÁRBĂD

GRAMATICA cuvântului seanță?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului seanță.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul seanță poate fi: substantiv,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul seanță sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
La plural substantivul seanță are forma: seánțe

VEZI PLURALUL pentru seanță la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE seanţă?

Vezi cuvântul seanţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul seanţă?

[ sea-n-ţă ]
Se pare că cuvântul seanţă are trei silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL seanță

VEZI SINONIME PENTRU seanță PE ESINONIME.COM

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala franțuzism învechit de ordinar?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
a ajunge de ocară sau de batjocură, a suferi un lucru umilitor
la o dată neprecisă dar neîndoielnică, odată și odată
de obicei
a face, a realiza, a obține etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?