 | as |
|
| Segregare [ se-gre-ga-re ] VEZI SINONIME PENTRU segregare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului segregare în mai multe dicționareDefinițiile pentru segregare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru SEGREGARE: SEGREGÁRE (< segrega) substantiv feminin 1. (biologie) Fenomen prin care genele alele ale unui organism heterozigot se separă în cursul meiozei, astfel că în gameții rezultați se păstrează doar unul din cromozomii omologi, dând naștere la descendenți cu caractere distincte. ♦ Separare a caracterelor materne și paterne în a doua generație hibridă (a doua lege a lui Mendel). 2. (tehnic) Separare în straturi de consistență diferită a materialelor granulare din beton sau mortar în timpul depozitării sau transportării acestora. 3. (metalurgie) Separare sau repartizare neuniformă a componenților unui aliaj, produsă în timpul solidificării. ♦ Operație de afinare a unor metale, care constă în răcirea selectivă în cursul căreia, la solidificare, anumite impurități se concentrează în faza topită și sunt înlăturate. 4. (SOCIOL.) Procese sociale în urma cărora anumiți indivizi sau grupuri sociale sunt ținuți la distanță, interacționând puțin sau deloc. Segregare rasială = politică de discriminare constând în separarea persoanelor de origini sau rase diferite din interiorul aceleiași țări. vezi discriminare, apartheid. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SEGREGARE: SEGREGÁRE, segregări, substantiv feminin 1. Faptul de a (se) segrega; segregație. ♦ Operație metalurgică de afinare a unui aliaj prin răcire selectivă prin care, la solidificare, unele impurități se concentrează și se pot îndepărta ușor. 2. Proces de izolare a minereurilor de masa rocilor înconjurătoare și de cristalizare în filoane distincte, cu forme precise. 3. (construcții) Operație de separare a materialului granular din beton sau din mortar în straturi de consistență diferită. 4. Fenomen în hibridarea sexuală a plantelor, constând în separarea eredității materne de cea paternă, în anumite celule diferențiate. 5. Segregație rasială. – vezi segrega. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SEGREGARE: SEGREGÁRE, segregări, substantiv feminin 1. Faptul de a (se) segrega; segregație. ♦ Operație metalurgică de afinare a unui aliaj prin răcire selectivă prin care, la solidificare, unele impurități se concentrează și se pot îndepărta ușor. 2. Proces de izolare a minereurilor de masa rocilor înconjurătoare și de cristalizare în filoane distincte, cu forme precise. 3. (construcții) Operație de separare a materialului granular din beton sau din mortar în straturi de consistență diferită. 4. Fenomen în hibridarea sexuală a plantelor, constând în separarea eredității materne de cea paternă, în anumite celule diferențiate. 5. Segregație rasială. – vezi segrega. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SEGREGARE: SEGREGÁRE, segregări, substantiv feminin 1. Faptul de a (se) segrega; fenomen de separare sau de repartiție neuniformă, la solidificare, a elementelor dintr-un aliaj; segregație. ♦ Operație metalurgică de afinare a unui aliaj prin răcire selectivă. 2. Proces de izolare a minereurilor de masa rocilor înconjurătoare și de cristalizare în filoane distincte, cu forme precise. 3. Fenomen în hibridarea sexuată a plantelor, constînd în separarea eredității materne de cea paternă, în anumite celule diferențiate. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SEGREGARE: SEGREGÁRE substantiv feminin 1. izolare a minereurilor din masa rocilor și cristalizarea lor în filoane deosebite. 2. separare neomogenă a componenților unui aliaj în timpul solidificării. 3. (biologie) separare a perechilor în gene alele omoloage ale unui organism heterozigot, în meioză, când apar indivizi cu caractere distincte. ♦ separare a eredității materne de cea paternă în a doua generație hibridă. ♦ segregație. (< segrega) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SEGREGARE: SEGREGÁRE substantiv feminin Acțiunea de a se segrega și rezultatul ei; segregație. 1. Izolare a minereurilor din masa rocilor și cristalizarea lor în filoane deosebite. ♦ Separare dintr-un aliaj a două metale cu temperaturi de topire diferite. 2. Fenomen manifestat la hibridarea sexuată a plantelor prin separarea eredității materne de cea paternă în celule diferențiate. ♦ Segregație rasială. [< segrega]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SEGREGARE: SEGREGÁRE segregareări forme 1) vezi A SEGREGA și A SE SEGREGA. 2) biologie Fenomen de separare a caracterelor materne de cele paterne în procesul hibridizării plantelor. /v. a (se) segrega Forme diferite ale cuvantului segregare: segregareări Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru segregare: segregáre substantiv feminin (silabe -gre-), genitiv dativ articulat segregării; plural segregări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru segregare: segregáre (se-gre-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat segregắrii; plural segregắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru segregare: segregare substantiv verbal DESPĂRȚIRE. IZOLARE. SEPARARE. SEPARAȚIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SEGREGARE' SEGNISEGOVIASEGRESEGREGÁSEGREGÁRESEGREGÁTSEGREGÁȚIESEGREGAȚIONÍSMSEGREGAȚIONÍST |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL segregare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului segregare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SEGREGÁRE segregareări forme 1 vezi A SEGREGA și A SE SEGREGA. |
GRAMATICA cuvântului segregare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului segregare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul segregare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE segregare? Vezi cuvântul segregare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul segregare?[ se-gre-ga-re ] Se pare că cuvântul segregare are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL segregare Inţelegi mai uşor cuvântul segregare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeRasială = politică de discriminare constând în separarea persoanelor de origini sau rase diferite din interiorul aceleiași țări |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL segregare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Capul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul segregare are forma: segregări
