eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție servi


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Servi [ ser-vi ]
VEZI SINONIME PENTRU servi PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului servi în mai multe dicționare

Definițiile pentru servi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a servi
Verbul: a servi (forma la infinitiv)
A servi conjugat la timpul prezent:
  • eu servesc
  • tu servești
  • el ea servește
  • noi servim
  • voi serviți
  • ei ele servesc
VEZI VERBUL a servi CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SERVI:
SERVÍ, servesc, verb IV.

1. tranzitiv A îndeplini anumite funcții, însărcinări, îndatoriri față de cineva. Dacă voi mai revedea verb reflexiv:eodată patria mea, va fi numai pentru ca s-o servesc și să-mi jertfesc viața pentru ea, dacă va fi nevoie. KOGĂLNICEANU, S. A. 35.
       • (Complementul indică timpul servit) Inspectorul îi mai făgădui să-i socotească și anii ce-i servise pînă atunci. REBREANU,

I. 82.
       • intranzitiv (Construit cu complementul în dativ) Doi oameni scumpi patriei comune pentru cunoștințele cele întinse, talentele și zelul de a-i servi. GHICA, A. 763.
♦ intranzitiv A face serviciu, a funcționa ca... Fusese condamnat ca să servească șapte ani ca soldat în regimentul de artilerie din Synope. BART, S. M. 25.
♦ intranzitiv A lucra în calitate de om de serviciu, a sluji. A servit trei ani la oraș.
♦ A lucra pentru..., în interesul, în slujba cuiva; a sprijini. La 1848... serveam și interesele mișcării. SADOVEANU, O. I 419.
♦ A fi de folos, util, a aduce servicii cuiva. Cu ce te pot servi?

2. intranzitiv (Despre lucruri, urmat de determinări introduse prin prepoziție «la», «ca», «de» sau «drept») A folosi la..., a avea rolul de..., a fi utilizat ca... O altă odaie dindărăt va fi servit de dormitor copiilor, avînd aspectul nud al unei săli de internat, cu lucruri puține și tari. CĂLINESCU, E. 50. Pînă în clasa cincea liceală n-am știut la ce poate servi o perie de dinți. C. PETRESCU, Î. II 53. Cu toate aceste, nevinovata poveste servi de pretext tartufilor politici ca să închidă jurnalul și să exileze pe autor. NEGRUZZI, S. I 94.
♦ reflexiv A se folosi, a face uz de... Manfred și Faust, adînci cugetători, Fantasme ce-n veghere ședeați pînă la zori... Urcatu-v-ați prin lumea de umhre și de vise, Servitu-v-ați de cuget ca punte peste-abise. MACEDONSKI, O. I 48.
♦ reflexiv (Neobișnuit, urmat de determinări introduse prin prepoziție «cu») A întrebuința. O stațiune preistorică ai cărei lăcuitori se serveau cu arme de piatră nelustruită și de os. ODOBESCU, S. II 421.

3. tranzitiv (Complementul indică lucruri de mîncare, de băut) A pune, a aduce la masă. (reflexiv pasiv) S-a servit friptura. SAHIA, N. 59.
♦ (Complementul indică lucrul oferit sau persoana căreia i se oferă) A prezenta cuiva o mîncare ca să ia dintr-însa, a da cuiva dintr-o mîncare, a trata pe cineva. Izbuti să-i așeze și să le servească cîte ceva. REBREANU, R. I 193. Din cînd în cînd se scula să-și servească musafirii. VLAHUȚĂ, O. A. III 53.
♦ figurat A da, a transmite. Încercă să-i servească ultimele noutăți despre Nadina. REBREANU, R. I 254.
♦ reflexiv A lua să mănînce. Scoase din buzunarul vestei o cutiuță de email cu pastile parfumate și, înainte de a se servi, o întinse Sabinei. C. PETRESCU, C. vezi

14.
♦ (Impropriu) A lua dintr-o mîncare sau o băutură oferită; a mînca, a bea. Acum servește dulceață! C. PETRESCU, Î. I 38.
♦ (Despre vînzători, funcționari etc.) A oferi solicitanților cele cerute; (în special) a executa o comandă. Ceru o cafea neagră, dar chelnerul nu se grăbi să-l servească. C. PETRESCU, C. vezi 313.
♦ A asigura o prestare de serviciu; a deservi. Opt ascensoare, în mișcare continuă, se ridică și se coboară, servind cele 19 etaje. BART, S. M. 41.
♦ tranzitiv (Folosit și absolut) (La unele jocuri sportive cu mingea și la jocul de cărți) A pune (mingea sau cartea) în joc. Se aude din culise glasul Corinei: «20-20. Eu servesc». Pe urmă cîteva scurte bătăi de minge și apoi tot glasul ei: «21-20». SEBASTIAN, T. 85.
♦ A plăti, a furniza. A servi o rentă.

– prezent industrie și: (învechit) serv (CARAGIALE, O. III 146, ALECSANDRI, S. 6).

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



SERVI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SERVI:
SERVÍ, servesc, verb IV.

1. tranzitiv A îndeplini anumite funcții, însărcinări, datorii față de cineva; a sluji.
♦ intranzitiv A face serviciu, a funcționa ca...
♦ intranzitiv A lucra în calitate de om de serviciu, a sluji.
♦ A lucra în interesul, în slujba cuiva; a susține, a sprijini. Îmi servesc prietenii.
♦ A fi de folos, util cuiva. Cu ce te pot servi?

2. intranzitiv (Despre lucruri) A folosi la..., a fi utilizat ca..., a avea rolul de...
♦ reflexiv (Despre oameni) A se folosi, a face uz de...

3. tranzitiv A pune, a aduce la masă mâncare, băutură etc.
♦ A prezenta cuiva o mâncare ca să ia din ea, a trata pe cineva cu ceva; a da să mănânce.
♦ reflexiv A lua să mănânce sau să bea. Se servi cu câteva bomboane.
♦ figurat A da, a transmite. Încearcă să-i servească ultimele noutăți.
♦ (Despre vânzători, funcționari etc.) A oferi solicitanților cele cerute; a executa o comandă.
♦ A asigura o prestare de serviciu; a deservi. Ascensorul servește etajele de sus.

4. tranzitiv (La unele jocuri sportive cu mingea și la jocul de cărți) A pune mingea sau cărțile în joc.
♦ A plăti, a furniza. A servi o rentă.

– Din limba franceza servir.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SERVI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SERVI:
SERVÍ, servesc, verb IV.

1. tranzitiv A îndeplini anumite funcții, însărcinări, datorii față de cineva; a sluji.
♦ intranzitiv A face serviciu, a funcționa ca...
♦ intranzitiv A lucra în calitate de om de serviciu, a sluji.
♦ A lucra în interesul, în slujba cuiva; a susține, a sprijini. Îmi servesc prietenii.
♦ A fi de folos, util cuiva. Cu ce te pot servi?

2. intranzitiv (Despre lucruri) A folosi la..., a fi utilizat ca..., a avea rolul de...
♦ reflexiv (Despre oameni) A se folosi, a face uz de...

3. tranzitiv A pune, a aduce la masă mâncare, băutură etc.
♦ A prezenta cuiva o mâncare ca să ia din ea, a trata pe cineva cu ceva; a da să mănânce.
♦ reflexiv A lua să mănânce sau să bea. Se servi cu câteva bomboane.
♦ figurat A da, a transmite. Încearcă să-i servească ultimele noutăți.
♦ (Despre vânzători, funcționari etc.) A oferi solicitanților cele cerute; a executa o comandă.
♦ A asigura o prestare de serviciu; a deservi. Ascensorul servește etajele de sus.

4. tranzitiv (La unele jocuri sportive cu mingea și la jocul de cărți) A pune mingea sau cărțile în joc.
♦ A plăti, a furniza. A servi o rentă.

– Din limba franceza servir.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SERVI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SERVI:
SERVI verb

1. a funcționa, a lucra, a sluji, (învechit) a posluși. (servi ca laborantă de 10 ani.)

2. a sluji, (popular) a slugări, a slugărnici. (A servi la el doi ani.)

3. a oficia, a sluji. (O biserică la care servi doi preoți.)

4. a ajuta, a sluji, a sprijini, a susține. (A servi cauza revoluției.)

5. a (se) folosi, a (se) întrebuința, a (se) sluji, a (se) utiliza. (La ce servi acest dispozitiv?; se servi de ambele mîini.)

6. a (se) folosi, a întrebuința, a recurge, a se sluji, a utiliza, a uza, (învechit și popular) a prinde, (regional) a vestegălui. (Se teme să se servi de mijloace dure.)

7. a se folosi, a întrebuința, a se sluji, a umbla, a utiliza, a uza. (Se servi de tertipuri.)

8. (astăzi rar) a sluji. (A servi mîncarea la masă.)

9. a cinsti, a ospăta, a trata, (popular) a omeni, a tratarisi. (L-a servi cu mîncare și băutură.)

10. a ajuta, a folosi, a sluji. (Asta îi servi la...)

11. a deservi. (Liftul servi întregul bloc.)

12. (prin Transilvania) a slugători. (Cu ce vă putem servi?)

13. a lua. (Mai servi o porție!)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



SERVI
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SERVI:
SERVÍ verb IV.

1. trecut A îndeplini anumite funcții, însărcinări față de cineva; a sluji.

2. intr. A folosi la..., a avea rolul de...

3. trecut A aduce (bucatele) la masă.
♦ A oferi cumpărătorilor cele cerute.
♦ (La unele jocuri sportive sau la cărți) A pune mingea sau cărțile în joc.
♦ reflexiv (Despre oameni) A se folosi.
♦ A lua să mănânce sau să bea. [P.i. -vesc. / < limba franceza servir, italiana , latina servire].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

SERVI
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SERVI:
SERVÍ verb

I. trecut

1. a îndeplini anumite funcții, însărcinări față de cineva; a sluji.

2. a aduce (bucatele) la masă.
       • a oferi cumpărătorilor cele cerute.

3. (la unele jocuri sportive sau la cărți) a pune mingea sau cărțile în joc.

II. intr. a folosi la..., a avea rolul de...

III. reflexiv a se folosi, a face uz de...
       • (despre oameni) a lua să mănânce sau să bea. (< limba franceza servir)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

servi
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru servi:
serví verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele servésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea serveá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural serveáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

servi
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru servi:
serví (a servi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele servésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea serveá; conjunctiv prezent 3 să serveáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

SERVI
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SERVI:
SERVÍ verb vezi comunica, spune, transmite, zice.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

servi
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru servi:
servi verb vezi COMUNICA. SPUNE. TRANSMITE. ZICE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

servi
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru servi:
servi, servesc vezi t. (argoul lumii interlope) a fura.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'SERVI'
serveálăSÉRVERȘERVÉTȘERVEȚÉLSERVÍSERVIÁBILSERVIABILITÁTEserviálSÉRVICE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL servi
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului servi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Servi ca laborantă de 10 ani.
A servi la el doi ani.
O biserică la care servi doi preoți.
A servi cauza revoluției.
La ce servi acest dispozitiv?; se servi de ambele mîini.
Se teme să se servi de mijloace dure.
Se servi de tertipuri.
A servi mîncarea la masă.
L-a servi cu mîncare și băutură.
Asta îi servi la.
Liftul servi întregul bloc.
Cu ce vă putem servi? 13.
Mai servi o porție!.
A servi la el doi ani.
Se servi de tertipuri.
A servi mâncarea la masă.
Cu ce vă putem servi? 13.
Mai servi o porție!.
Serví a servi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele servésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea serveá; conjunctiv prezent 3 să serveáscă.



GRAMATICA cuvântului servi?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului servi.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul servi poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE servi?
    Vezi cuvântul servi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul servi?
    [ ser-vi ]
    Se pare că cuvântul servi are două silabe



    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL servi

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Iederă albă?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    manual de limba română pentru primele clase elementare
    principiu potrivit căruia legile unui stat se aplică, cu unele excepții, tuturor persoanelor aflate pe teritoriul său sau infracțiunilor săvârșite pe acest teritoriu
    arbust cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze pieloase și cu flori albe-gălbui, aglomerate în capitule daphne blagayana
    densitate
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT










    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app