Definiție slugarime

Cautăm definiția cuvântului slugarime în mai multe dicționare

Definițiile pentru slugarime din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SLUGĂRIME:
SLUGĂRÍME substantiv feminin (Cu sens colectiv) Mulțime de slugi; argățime, slujitorime. Boierul a și început a iscodi slugărimea, să afle ce făcuse Manlache. POPA, vezi 60.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SLUGĂRIME

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SLUGĂRIME:
SLUGĂRÍME substantiv feminin (Rar; colectiv) Mulțime de slugi; slujitorime, argățime.

– Slugă + sufix -ărime.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SLUGĂRIME

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SLUGĂRIME:
SLUGĂRÍME substantiv feminin (Rar; colectiv) Mulțime de slugi; slujitorime, argățime.

– Slugă + sufix -ărime.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

slugărime

Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru slugărime:
slugăríme forme (despre slugă). Defav. Mulțime de slugĭ, servitorime: slugărimea capitaleĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

slugărime

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru slugărime:
slugăríme (rar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat slugărímii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

slugărime

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru slugărime:
slugăríme substantiv feminin, genitiv dativ articulat slugărímii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

slugărime

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru slugărime:
slugărime substantiv verbal SERVITORIME. SLUJITORIME.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CUVINTE APROPIATE DE 'SLUGARIME'

SLUGĂRÉȘTE SLUGĂRÉT SLUGĂRÍ SLUGĂRÍE SLUGĂRÍME SLUGĂRÍRE SLUGĂRÍT slugăritór slugăritúră

GRAMATICA cuvântului slugărime?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului slugărime.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul slugărime poate fi: substantiv,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul slugărime sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

VEZI PLURALUL pentru slugărime la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE slugărime?

Vezi cuvântul slugărime desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul slugărime?

[ slu-gă-ri-me ]
Se pare că cuvântul slugărime are patru silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL slugărime

slujitorime
VEZI SINONIME PENTRU slugărime PE ESINONIME.COM

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Familial a rade cuiva o palmă?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
ansamblu de datini, obiceiuri ale unei regiuni sau țări având putere de lege; obiceiul pământului
ordin arhitectonic în grecia antică, caracterizat prin robustețe și sobrietate, prin coloane fără bază, cu friza decorată cu triglife și metope
a da cuiva o palmă
totalitatea lucrărilor științifice având ca obiect studiul istoriei unei literaturi
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?