 | as |
|
| şold [ şold ] VEZI SINONIME PENTRU şold PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sold în mai multe dicționareDefinițiile pentru sold din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȘOLD: ȘOLD1, șolduri, substantiv neutru Parte a corpului omenesc situată între mijloc și coapsă; regiune anatomică corespunzătoare articulației membrelor inferioare cu trunchiul. Se întorcea de la fîntînă cu un mers greoi, din șolduri. DUMITRIU, P. forme 60. Se făcuse cam lată în șolduri. CAMIL PETRESCU, O. I 95. • Locuţiune adverbiala (Arătînd felul cum se poartă unele obiecte, care atîrnă de pe umăr sau de la brîu) La (rar în sau pe) șold. Își trase baioneta pe șold. SAHIA, N. 89. Coborîndu-se în fîntînă, umple întîi plosca și o pune la șold. CREANGĂ, P. 205. Flori de tei el are-n păru-i Și la șold un corn de-argint. EMINESCU, O. I 103. Desculț, cu capul gol,încins cu o funie și cu traista în șold, Lumînărică pînă în ziuă colinda toate bisericile. NEGRUZZI, S. I 252. • locuțiune adjectiv și adverb Într-un șold = (aplecat) într-o rînă; șoldit, strîmb. (figurat) Rîndul de case din stînga era sus, în deal, apoi urma ulița într-un șold între șanțurile ei. DUMITRIU, vezi L. 21. • Expresia: Cu mîna (sau cu mîinile) în șold (sau în șolduri) = a) cu palma sprijinită pe șold și cu brațul adus astfel încît cotul să iasă în afară. Putere-aș să umblu eu Tot cu mînile-n șolduri, Nu m-oi lovi de stoguri. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 461. (Cu o construcție mai rară) C-un braț în șold și pe prăsea cu celălalt. COȘBUC, P. I 56. (figurat) O frigare lungă și plină de pui cu mîinile în șolduri și cu măruntaiele la subsiori se rumenea sfîrîind. HOGAȘ, DR. II 103; b) figurat fără a întîmpina nici o rezistență; fără greutate, în voie. A-și pune mîinile în șolduri = a-și propti mîinile în șolduri, într-un gest de înfruntare, de sfidare, de provocare. Michiu își puse mînile în șolduri: Te boldești la mine, ha? SADOVEANU, O. VI 127. (Rar) A sta cu mîinile în șolduri = a nu lucra nimic, a pierde verb reflexiv:emea, a fi leneș sau nepăsător, fără grijă. De ce-ai venit aici ca să-mi stai cu mînile în șolduri? SADOVEANU, O. VIII 212. ♦ figurat Coastă, povîrniș (bombat) al unei înălțimi. Șoldurile goale ale unei stînci, cu haina ei de mușchi sfîșietă de vijelie. HOGAȘ, M. N. 96. Din cînd în cînd vezi șoseaua încingînd ca un brîu puternic șoldurile munților. VLAHUȚĂ, O. A. III 33. ♦ Partea corpului animalelor care corespunde articulației picioarelor cu trunchiul. Fuioare de aburi scoteau pe nări telegarii; le fumegau șoldurile lucioase. STANCU, D. 5. Dă-ne șoldul porcului Cel din fundul podului. TEODORESCU, P. P. 156. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru șold: șold (-duri), substantiv neutru – Coapsă, crupă. germana Schulter, prin intermediul limba slavă (veche) conform limba cehă solda, poloneză szoldra, în limba maghiara sódar (Cihac, II, 391; Tiktin) sau mai probabil din plural șolduri. – derivat șoldea, substantiv masculin (poreclă pentru șchiopi); șoldi, verb (a se deșela, a se speti, a se lăsa într-o parte); șoldină (variantă șoaldină), substantiv feminin (durere în șold; plantă, Sedum acre); șoldiș, adverb (șchiopătînd); șoldit, adjectiv (se zice despre un cal care are un șold mai proeminent); șoldiu, adjectiv (cu șoldul vătămat; crăcănat, cu picioare scurte); șolduros, adjectiv (cu șolduri mari); șoldan, substantiv masculin (persoană voluminoasă; păduche); șoldăni, verb (a se deșala, a se lăsa într-o parte). Forme diferite ale cuvantului sold: -duri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘOLD: ȘOLD, șolduri, substantiv neutru Parte a corpului omenesc situată între mijloc și coapsă; regiune anatomică corespunzătoare articulației membrelor inferioare cu trunchiul. • locuțiune adjectiv și adverb Într-un șold = (aplecat) într-o parte, strâmb. • Expresia: Cu mâna (sau cu mâinile) în șold (sau în șolduri) = fără a întâmpina nici o greutate, fără nici o grijă, în voie. A sta cu mâinile în șolduri = a nu face nimic, a pierde verb reflexiv:emea. (familial) A-și pune mâinile în șold (sau în șolduri) = a se certa, a face scandal. ♦ prin analogie Parte a corpului animalelor care corespunde articulației picioarelor cu trunchiul. ♦ figurat Coastă, povârniș. – conform poloneză szoldra. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘOLD: ȘOLD, șolduri, substantiv neutru Parte a corpului omenesc situată între mijloc și coapsă; regiune anatomică corespunzătoare articulației membrelor inferioare cu trunchiul. • locuțiune adjectiv și adverb Într-un șold = (aplecat) într-o parte, strâmb. • Expresia: Cu mâna (sau cu mâinile) în șold (sau în șolduri) = fără a întâmpina nicio greutate, fără nicio grijă, în voie. A sta cu mâinile în șolduri = a nu face nimic, a pierde verb reflexiv:emea. (familial) A-și pune mâinile în șold (sau în șolduri) = a se certa, a face scandal. ♦ prin analogie Parte a corpului animalelor care corespunde articulației picioarelor cu trunchiul. ♦ figurat Coastă, povârniș. – conform poloneză szoldra. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru sold: sold (-duri), substantiv neutru – Diferență între debitul și creditul unui cont; rest de plată; marfă cu preț redus. în franceză solde. – derivat soldă, substantiv feminin (salariu în armată); solda, verb (a calcula soldul unui cont; a lichida o socoteală; a vinde o marfă cu preț redus), din limba franceza solder; soldat, substantiv masculin, din limba franceza soldat; soldățesc, adjectiv (militar); soldăție, substantiv feminin (serviciu militar; carieră de soldat); soldățime, substantiv feminin (mulțime de soldați). Forme diferite ale cuvantului sold: -duri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘOLD: ȘOLD solduri n. 1) (la om) Parte a corpului cuprinsă între coapsă și mijloc. • A sta cu mâinile în solduri a nu avea nici o ocupație; a pierde timpul. A sta într-un sold a sta strâmb. 2) (la animale) Regiune a corpului corespunzătoare articulației picioarelor cu trunchiul. 3) figurat Porțiune de teren cu suprafața înclinată; coastă; pantă; povârniș; versant; costișă. /cf. dialectul săsesc šoldăr Forme diferite ale cuvantului sold: solduri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SOLD: SOLD, solduri, substantiv neutru 1. Diferență între totalul sumelor înscrise în debitul unui cont și totalul sumelor înscrise în creditul aceluiași contabilitate ♦ Rest de plată la lichidarea unei obligații. 2. Marfă rămasă nevândută (și care se desface cu preț redus). – Din limba franceza solde. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SOLD: SOLD, solduri, substantiv neutru 1. Diferență între totalul sumelor înscrise în debitul unui cont și totalul sumelor înscrise în creditul aceluiași contabilitate ♦ Rest de plată la lichidarea unei obligații. 2. Marfă rămasă nevândută (și care se desface cu preț redus). – Din limba franceza solde. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SOLD: SOLD, solduri, substantiv neutru 1. Diferența dintre totalul sumelor înscrise în debitul unui cont și totalul sumelor înscrise în creditul lui. 2. Rest de plată la lichidarea unei socoteli. 3. Rest de marfă (cu defecte sau nepotrivită cu sezonul) care se vinde cu preț redus. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SOLD: SOLD substantiv neutru 1. Diferență dintre debitul și creditul unui contabilitate ♦ Rest de plată la lichidarea unei socoteli. 2. Rest, rămășiță dintr-o marfă, care urmează să se vândă cu un preț mai scăzut. [< limba franceza solde, limba engleză sold < sell – a vinde]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SOLD: SOLD solduri n. 1) Diferența dintre debitul și creditul unui contabilitate 2) Rest de plată la încheierea unor socoteli. 3) la plural Marfă nevândută care se pune din nou în vânzare, dar cu un preț mai mic. /<fr. solde Forme diferite ale cuvantului sold: solduri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SOLD: SOLD substantiv neutru 1. diferență dintre debitul și creditul unui contabilitate • rest de plată la lichidarea unei socoteli. 2. rămășiță dintr-o marfă, care se vinde cu preț redus. (< limba franceza solde) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sold: *sold n., plural urĭ (în franceză solde, despre italiana saldo, regulare de conturĭ, plată). Rest de plată la un contabilitate Rest de marfă pe care negustoru o vinde cu pret redus ca să scape de ĭa (mardalîc). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ȘOLD: ȘOLD substantiv 1. Șolda b. (13-15 B 133;. 16 B II 256); – mold. (C 10 Ștef 40; C-răz 8). 2. Șold/e, Gh., mold. (BCI 188); -ea (Dm); -ești substantiv (16 B I 93). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru șold: șold substantiv verbal CLINĂ. COASTĂ. COBORÎȘ. COSTIȘĂ. MUCHIE. PANTĂ. POVÎRNIȘ. PRIPOR. REPEZIȘ. SCOBORÎȘ. VERSANT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sold: sold n. 1. diferența între creditul și debitul unui compt; 2. mărfuri ce se vând mai ieftin la lichidări. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru șold: șold n. partea corpului omenesc în care e îmbucată coapsa. [limba cehă ȘOLDA (din nemțesc Schulter)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȘOLD: ȘOLD substantiv (anatomie) 1. (prin Muntenia) șodolan. (sold la om.) 2. (Banat) chiciu, slăbie. (sold la animale.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȘOLD: ȘOLD2, ȘOÁLDĂ, șolzi, șoalde, adjectiv Șoldit. O iapă... șoaldă de piciorul stîng. La TDRG. Forme diferite ale cuvantului sold: ȘoÁldĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘOLD: ȘOLD substantiv (anatomie) 1. (prin Muntenia) șodolan. (sold la om.) 2. (Banat) chiciu, slăbie. (sold la animale.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru șold: șold, șoáldă, adjectiv (regional; despre animale) șoldit (cu șoldul vătămat). Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SOLD: SOLD substantiv (învechit) marda. (Vinde niște solduri.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SOLD: SOLD substantiv (învechit) marda. (Vinde niște sold.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru șold: șold substantiv neutru, plural șólduri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sold: sold substantiv neutru, plural sólduri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru șold: șold substantiv neutru, plural șólduri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sold: sold substantiv neutru, plural sólduri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SOLD' șolcánșolcănóssolcínăsolcretSOLDSOLDÁȘOLDÁNSoldanaSOLDANELLA |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sold Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sold dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ȘOLD solduri n. • A sta cu mâinile în solduri a nu avea nici o ocupație; a pierde timpul. A sta într-un sold a sta strâmb. SOLD solduri n. Sold la om. Sold la animale. Sold la om. Sold la animale. Vinde niște solduri. Vinde niște sold. |
GRAMATICA cuvântului sold? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sold. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sold poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE şold? Vezi cuvântul şold desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul şold?[ şold ] Se pare că cuvântul şold are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL sold Inţelegi mai uşor cuvântul sold dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv și adverb Într-un șold = aplecat într-o rînă; șoldit, strîmb Cu mîna sau cu mîinile în șold sau în șolduri = a cu palma sprijinită pe șold și cu brațul adus astfel încît cotul să iasă în afară A-și pune mîinile în șolduri = a-și propti mîinile în șolduri, într-un gest de înfruntare, de sfidare, de provocare Rar A sta cu mîinile în șolduri = a nu lucra nimic, a pierde verb reflexiv:emea, a fi leneș sau nepăsător, fără grijă locuțiune adjectiv și adverb Într-un șold = aplecat într-o parte, strâmb Cu mâna sau cu mâinile în șold sau în șolduri = fără a întâmpina nici o greutate, fără nici o grijă, în voie A sta cu mâinile în șolduri = a nu face nimic, a pierde verb reflexiv:emea Familial A-și pune mâinile în șold sau în șolduri = a se certa, a face scandal locuțiune adjectiv și adverb Într-un șold = aplecat într-o parte, strâmb Cu mâna sau cu mâinile în șold sau în șolduri = fără a întâmpina nicio greutate, fără nicio grijă, în voie A sta cu mâinile în șolduri = a nu face nimic, a pierde verb reflexiv:emea Familial A-și pune mâinile în șold sau în șolduri = a se certa, a face scandal |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sold |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A induce pe cineva în eroare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul șold are forma: șolduri
