eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție solid


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Solid [ so-lid ]
VEZI SINONIME PENTRU solid PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului solid în mai multe dicționare

Definițiile pentru solid din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SOLID:
SOLÍD, -Ă, solizi, -de, adjectiv

1. (Despre corpuri) Care, la o temperatură dată, are o rigiditate atît de mare, încît nu se deformează permanent sub acțiunea forțelor exterioare; prin extensie tare, dur. Forma corpurilor solide rămîne neschimbată, dacă temperatura rămîne neschimbată și forțele care lucrează asupra lor nu depășesc o anumită limită. CARAFOLI-OROVEANU, M. forme I

10. (Substantivat, n.) Solidele se deformează sub acțiunea forțelor care depășesc o anumită limită. CARAFOLI-OROVEANU, M. forme I

10.
       • Stare solidă = una dintre cele trei stări de agregație ale materiei. Soluție solidă = soluție în care atît dizolvantul cît și substanța dizolvată sînt corpuri solide (dizolvate în stare topită).
♦ (Substantivat, n) Corp geometric cu trei dimensiuni, mărginit de suprafețe plane sau curbe.

2. Rezistent, trainic, durabil. [Oamenii] au zidit grajduri mari și solide. BOGZA, C. O. 270.
       • figurat Teatrul romînesc era în floarea lui. Dacă însă un curios ar fi observat cu sînge rece mersul său, ar fi văzut cu întristare că nu are baze solide. NEGRUZZI, S. I 345.

3. Temeinic, adînc, serios; prin extensie sigur, statornic. Clientela puțină, dar solidă, îi asigura venituri considerabile. REBREANU, R. I 34. A trebuit să caut a-i modera, puindu-i pe o cale mai serioasă și solidă. GHICA, A. 553.

4. Mare (ca dimensiuni, ca greutate). O încărcătură solidă.
♦ (Familiar, despre persoane) Voinic, robust. Cum e dumneaei solidă, îi trebuie o porție mult mai zdravănă! CARAGIALE, O. II 91.
♦ figurat Care înfruntă cu tărie greutățile; dîrz. Ei!... ți-a plăcut venerabilul?

– E tare... tare de tot... Solid bărbat! CARAGIALE, O. I 126.
Forme diferite ale cuvantului solid: solid-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SOLID
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SOLID:
SOLID adjectiv

1. dur, rezistent, tare, tenace, (popular) țeapăn, vîrtos. (Un material solid.)

2. puternic, rezistent, tare, trainic, zdravăn. (A înfipt un par solid în pămînt.)

3. durabil, rezistent, trainic, (rar) dăinuitor, (popular) purtăreț, țeapăn, vîrtos, (învechit) nestrămutat, țiitor. (Ghete solid; o construcție solid.)

4. consistent, dens, tare, vîrtos. (Mortar solid.)

5. puternic, robust, tare, viguros, vînjos, voinic, zdravăn, (popular) țeapăn, vînos, vîrtos, (regional) puteros, putut, socolan, (Banat și Transilvania) pogan, (învechit) potent, putincios, spatoș, (figurat) verde. (Om solid.)

6. legat, robust, viguros, vînjos, voinic, zdravăn. (Un trup solid.)

7. corpolent, trupeș, voinic. (Excesiv de solid.)

8. concludent, convingător, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărîtor, ilustrativ, pilduitor, puternic, serios, tare, temeinic, (rar) probant, vorbitor, (învechit) înduplecător. (O dovadă solid; un exemplu solid.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SOLID
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru SOLID:
SOLID2, -Ă (< limba franceza , latina) adjectiv

1. (Și substantivat, n.) (Corp) care posedă capacitatea de a-și menține forma și dimensiunile, de a se opune acțiunii forțelor deformatoare, având o structură compactă și o mare coeziune; prin extensie tare, rigid, dur, rezistent. Una din cele trei stări ale materiei (alături de starea lichidă și gazoasă).
♦ (matematică) Unghi substantiv = porțiune de spațiu mărginită de o suprafață conică.
       • (REZ. matematică) (substantiv, n). Solid de egală rezistență = bară cu secțiunea transversală variabilă, realizată astfel încât efortul unitar maxim care ia naștere sub acțiunea forțelor exterioare și a greutății proprii să aibă aceeași valoare în toate secțiunile.

2. Care rezistă multă verb reflexiv:eme; durabil, trainic.

3. Temeinic; statornic.

4. De dimensiuni și greutate mare.
♦ Voinic, robust, viguros.

5. figurat Dârz.
Forme diferite ale cuvantului solid: solid-Ă

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

SOLID
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SOLID:
SOLÍD2, -Ă, solizi, -de, adjectiv, substantiv neutru

1. Adj., substantiv neutru (Corp) care posedă capacitatea de a-și menține forma și dimensiunile, de a se opune forțelor deformatoare, având o structură compactă și o mare coeziune; prin extensie (corp) dur, tare, rigid, rezistent.

2. Adj. Care este astfel făcut încât să reziste mult timp; rezistent, trainic, durabil.

3. Adj. Mare (ca dimensiuni și greutate); (familial, despre ființe) voinic, robust.

4. Adj. figurat Temeinic, serios; prin extensie sigur, statornic.
♦ Care înfruntă cu tărie greutățile; dârz.

– Din limba franceza solide, latina solidus.
Forme diferite ale cuvantului solid: solid-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SOLID
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SOLID:
SOLÍD2, -Ă, solizi, -de, adjectiv, substantiv neutru

1. Adj., substantiv neutru (Corp) care posedă capacitatea de a-și menține forma și dimensiunile, de a se opune forțelor deformatoare, având o structură compactă și o mare coeziune; prin extensie (corp) dur, tare, rigid, rezistent.

2. Adj. Care este astfel făcut încât rezistă mult timp; rezistent, trainic, durabil.

3. Adj. Mare (ca dimensiuni și greutate); (familial, despre ființe) voinic, robust.

4. Adj. figurat Temeinic, serios; prin extensie sigur, statornic.
♦ Care înfruntă cu tărie greutățile; dârz.

– Din limba franceza solide, latina solidus.
Forme diferite ale cuvantului solid: solid-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

solid
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru solid:
*sólid, -ă adjectiv (latina solidus). Consistent, vîrtos, tare, care nu e moale, nicĭ lichid, nicĭ gazos: corp solid, gheața e solidă. Robust, puternic, zdravăn: trup solid. Traĭnic, durabil: zidurĭ solide, (figurat) amiciție solidă. Serios, verb reflexiv:ednic de încredere: om, caracter solid. substantiv neutru, plural e. fizică Corp solid: solidele se dilată maĭ puțin de cît lichidele. matematică Corp (spațiŭ) mărginit de suprafețe: un cub e un solid cu șase fețe. adverb În mod solid: a zidi solid.

– Fals solíd (după limba franceza ).
Forme diferite ale cuvantului solid: solid-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

SOLID
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SOLID:
SOLÍD soliddă (solidzi, solidde)

1) (despre corpuri) Care este tare, dur.

2) Care este rezistent la acțiunea forțelor exterioare.

3) figurat Care este serios și important.

4) popular Care are o constituție fizică puternică; robust; viguros.

5) Care impresionează prin exterior; cu exterior impresionant; impunător. Clădire soliddă. /<lat. solidus, limba franceza solide
Forme diferite ale cuvantului solid: soliddă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

SOLID
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SOLID:
SOLÍD, -Ă adjectiv

1. (Adesea substantiv neutru) Care la temperatura normală își păstrează forma și dimensiunea neschimbate; consistent; (prin extensie) tare, dur.

2. Rezistent, tare, durabil, trainic.

3. Temeinic, serios; sigur.

4. Voinic, puternic, robust; corpolent, gras.

5. (figurat) Care înfruntă cu tărie greutățile; dârz. [conform limba franceza solide, latina solidus].
Forme diferite ale cuvantului solid: solid-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

SOLID
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SOLID:
SOLÍD, -Ă adjectiv

1. (și substantiv neutru) (corp) care la temperatura normală își păstrează forma și dimensiunea neschimbate; consistent; tare, dur.

2. rezistent, durabil, trainic.

3. temeinic, serios; sigur.

4. voinic, puternic, robust; corpolent, gras.

5. (figurat) care înfruntă cu tărie greutățile; dârz. (< limba franceza solide, latina solidus)
Forme diferite ale cuvantului solid: solid-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

solid
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru solid:
solid a.

1. ce are consistență, ale cărui părți aderă cu tărie laolaltă: toate corpurile sunt solide, lichide sau gazoase;

2. ce poate să reziste: clădire, stofă solidă;

3. figurat durabil: amicie solidă. ║ n.

1. corp solid: metalele sunt niște solide;

2. geometrie corp limitat de suprafețe: un cub e un solid cu șase fețe.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SOLID
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru SOLID:
SOLID1 (< latina) substantiv masculin

1. Monedă de aur care a circulat în imperiile roman și bizantin (bătut prima dată în 312 de Constantin cel Mare).

2. Monedă mică de argint sau de bronz emisă și în Țările Române în secolul 17.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

SOLID
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SOLID:
SOLÍD1, solizi, substantiv masculin

1. Monedă de aur care a circulat în Imperiul Roman și în Imperiul Bizantin.

2. Monedă mică de argint sau de bronz emisă și în Țările Române în secolul XVII.

– Din latina solidus.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SOLID
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SOLID:
SOLÍD1, solizi, substantiv masculin Monedă de aur care a circulat în Imperiul roman și în cel bizantin.

– Din latina solidus.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

solid
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru solid:
solíd adjectiv masculin, plural solízi; forme singular solídă, plural solíde
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

solid
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru solid:
solíd1 adjectiv masculin, plural solízi; forme solídă, plural solíde
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

solid
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru solid:
solíd (monedă) substantiv masculin, plural solízi
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

Solid
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Solid:
Solid ≠ lichid, nesolid, șubred
Definiție sursă: Dicționar de antonime

solid
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru solid:
sólid2 (monedă) substantiv masculin, plural sólizi
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

solid
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru solid:
solíd (corp) substantiv neutru, plural solíde
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

solid
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru solid:
solíd3 (corp) substantiv neutru, plural solíde
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'SOLID'
SolicitatsolicitatoáreSOLICITATÓRSOLICITÚDINESOLÍDsolidágoSOLIDÁRsolidaricéșteSOLIDARÍSM

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL solid
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului solid dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Un material solid.
A înfipt un par solid în pămînt.
Ghete solid; o construcție solid.
Mortar solid.
Om solid.
Un trup solid.
Excesiv de solid.
O dovadă solid; un exemplu solid.
SOLÍD soliddă solidzi, solidde 1 despre corpuri Care este tare, dur.
Clădire soliddă.
A înfipt un par solid în pământ.
Un trup solid.

GRAMATICA cuvântului solid?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului solid.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul solid poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul solid sa indeplinească rolul de: substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul solid are forma: solízi
VEZI PLURALUL pentru solid la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE solid?
Vezi cuvântul solid desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul solid?
[ so-lid ]
Se pare că cuvântul solid are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL solid
Inţelegi mai uşor cuvântul solid dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Stare solidă = una dintre cele trei stări de agregație ale materiei
Soluție solidă = soluție în care atît dizolvantul cît și substanța dizolvată sînt corpuri solide dizolvate în stare topită
♦ matematică Unghi substantiv = porțiune de spațiu mărginită de o suprafață conică
Solid de egală rezistență = bară cu secțiunea transversală variabilă, realizată astfel încât efortul unitar maxim care ia naștere sub acțiunea forțelor exterioare și a greutății proprii să aibă aceeași valoare în toate secțiunile

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL solid

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-și vărsa focul sau sufletul, amarul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi extrem de obosit
ca ziua; luminat a giorno
a-și destăinui durerea, mâhnirea, supărarea
evident, clar, sigur, categoric
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app