eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție somn


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Somn [ somn ]
VEZI SINONIME PENTRU somn PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului somn în mai multe dicționare

Definițiile pentru somn din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
SOMN
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN2, (rar) somnuri, substantiv neutru

1. Stare fiziologică de repaus a ființelor, necesară redresării forțelor și caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței; stare a celui care doarme. Somnul singur îl mai mîngîia. ANGHEL, PR. 45. Era tîrziu și somnul începuse a-mi atîrna greu pleoapele peste ochi. HOGAȘ, DR. 255. Somn, a gîndului odihnă, O, acopere ființa-mi cu-a ta mută armonie. EMINESCU, O. I 49.
       • (Urmat de determinări atributive) Somnul de plumb mă prăbuși ca într-un întuneric. SADOVEANU, O. VI 214. N-am venit, Că somn greu m-a-nțepenit. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 237.
       • (Personificat) Vino, soamne, de-l adoarme și tu, pește, de îl crește. DELAVRANCEA, O. II 152.
       • figurat După somnul adînc al pămîntului și al codrilor, iată că se arată iar colț de verdeață. SADOVEANU, O. VII 364. Un șuier lung, speriat... trezește somnul codrilor. VLAHUȚĂ, O. A. III 33.
       • (În expresii care marchează începutul, durata, intensitatea acțiunii; uneori la dativ) Se întinse din nou somnului. CAMILAR, N. I 16. Ochii i se închideau, somnul îl dobora. GALACTION, O. I 41. La inginer, lumina stăruia încă. Nu-l prindea somnul. C. PETRESCU, R. DR. 250. Moș Ion o așeză încetișor pe pat și o acoperi. Un somn adînc o cuprinse. BUJOR, S. 49. Tîrziu de tot îl fură somnul. VLAHUȚĂ, O. A. 122. Culcă-te să tragi un pui de somn. SLAVICI, O. I 219. Dacă ești așa de fricoasă, apoi sui în căruță și te-așterne pe somn, că noaptea-i numa un ceas: acuș se face ziuă! CREANGĂ, O. A. 125. (Glumeț, în forma de plural soamne) Ar fi poftit mai degrabă să fie undeva singuri, să-i tragă niște soamne. SADOVEANU, O. L. 238.
       • Locuţiune adverbiala În (sau prin) somn = în timpul somnului, fiind adormit, dormind. Ciobanul, lîngă turmă, culcat cu ochii-n sus, În somn, spre-o altă lume purtat a fi se lasă. MACEDONSKI, O. I 116. Și prin satul adormit Doar verb reflexiv:un cîine-n somn mai latră Răgușit. COȘBUC, P. I 48. Prin somn tu vei simți trecînd fiori Prin trupul tău. id. ib. 313. Toate prăvăliile cu obloanele lăsate ca pleoapele în somn. CARAGIALE, O. II 356. Iar ea vorbind cu el în somn, Oftînd din greu suspină. EMINESCU, O. I 168.
       • Expresia: A dormi somnul iepurelui = a dormi ușor, iepurește, vezi iepurește. Somn ușor, formulă (însoțind de obicei un salut la despărțire) prin care se urează cuiva somn liniștit. La revedere... Somn ușor! BASSARABESCU, vezi

9.
♦ Somn de iarnă (sau hibernal) = starea de amorțire în care petrec iarna unele animale. Stîrnise dușmănia unei albine care, mînioasă cum sînt ele în preajma somnului de iarnă, s-a repezit la Ghighi. REBREANU,

I. 128.
       • figurat Și-a pus pămîntul blană albă și-și doarme somnul hibernal. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 34. Somnul plantelor = aplecarea frunzelor sau închiderea florilor în timpul nopții.
♦ figurat Stare de inerție; toropeală, amorțire. Poporul cel mare al nostru... a dormit un somn jalnic în întunericul satelor. SADOVEANU, O. VI 455. Voi ce stați în adormire, voi ce stați în nemișcare, N-auziți prin somnul vostru acel glas triumfător Ce se-nalță pîn-la ceruri din a lumii deșteptare, Ca o lungă salutare Cătr-un falnic viitor? ALECSANDRI, P. A. 81.
♦ Nevoia de a dormi; senzație provocată de această nevoie. Oamenii umblau în jurul focului parcă n-ar mai fi avut nici somn, nici case. REBREANU, R. II 205.
       • (În construcții cu verbele «a fi», «a face») și cu pronume persoană în dativ) Sînt trudit și mi-i somn. SADOVEANU, N. forme 133. Cînd colea, pe la apusul soarelui, vine Serilă și zice că-i e somn. RETEGANUL, P. III 67. I s-au făcut somn strașnic, cît nu se mai putea ține. SBIERA, P. 58. Negru-i, doamne, pămîntu, Da-i mai negru urîtu; Din om te face neom, C-ai dormi și nu ți-i somn. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 212.

2. figurat (De obicei determinat prin «veșnic», «de veci», «al morții» etc.) Stare a ființei care a încetat din viață; moarte. Dar somnul cel veșnic este greu. MACEDONSKI, O. I 51. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape. EMINESCU, O. I 219.
       • Expresia: A dormi somnul cel de veci vezi dormi.

– plural și: (glumeț) soamne. - Formă gramaticală: vocativ (rar) soamne.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



SOMN
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN2 (latina somnus) substantiv neutru

1. Stare funcțională normală a organismelor animale și umane care survine periodic în alternanță cu starea de veghe și care se caracterizează prin repaus motor, lipsă de receptivitate pentru stimulii obișnuiți ai mediului (la om întreruperea activității psihice conștiente), prin particularități ale activităților vegetative și ale undelor electrice cerebrale. Înregistrarea activităților cerebrale în timpul substantiv a pus în evidență alternanța (de 5 până la 8 ori pe noapte) a unor perioade de somn profund, care apar în electroencefalogramă sub formă de unde lente (de frecvență joasă și cu mare amplitudine) și perioade cu unde rapide (de frecvență înaltă șicu amplitudine mică), asociate cu creșterea frecvenței pulsului, agitație, vise, mișcări rapide ale globilor oculari, care caracterizează somnul paradoxal. Echilibrul dintre substantiv și veghe, ca și între substantiv profund și cel paradoxal este indispensabil stării de sănătate. Unele boli se manifestă și prin tulburarea acestui echilibru în sensul insomniei sau hipersomniei.
♦ Inerție, toropeală, amorțire.
       • Somn ușor, formulă prin care dorim cuiva să aibă un somn liniștit.

2. Somnul de veci (cel lung sau veșnic) = moartea.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

somn
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru somn:
somn (-nuri), substantiv neutru –

1. Actul de a dormi. –

2. Toropeală, tendință de a dormi.

– Mr. somn(u), megl. son, istr. somn. latina sǒmnus (Cihac, I, 256; Pușcariu 1607; REW 8086), conform vegl. samno, italiana sonno, prov. som, limba franceza somme, cat. son, spaniolă sueño, portugheză somno.

– derivat somna (variantă însomna), verb (învechit, a dormi); somnișor, substantiv masculin (mac, Papaver somniferum; plantă, Clinopodium vulgare, Leonorus cardiaca; ouăle insectei Gastropacha neustria); somnorea, substantiv masculin (specie de păsărică); însomnorat, adjectiv (învechit, adormit); somnoros (variantă somnuros), adjectiv (somnolent, fără vlagă; căruia îi place somul; leneș); a cărui derivat din latina somnolentus (REW 8085) nu pare probabilă, conform Graur, BL, V, 113; somnoroasă, substantiv feminin (plantă, Laserpitium prutenicum; pidosnic, Cerinthe minor); somnoroșie, substantiv feminin (somnolență, buimăceală); somnie, substantiv feminin (somnolență); nesomn, substantiv neutru (insomnie).

– derivat din limba franceza somnambul, substantiv masculin; somnambulism, substantiv neutru; somnifer, adjectiv; somnolență, substantiv feminin; insomnie, substantiv feminin
Forme diferite ale cuvantului somn: -nuri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

SOMN
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN2, (rar) somnuri, substantiv neutru Stare fiziologică normală și periodică de repaus a ființelor, necesară redresării forțelor, caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței, prin relaxare musculară, prin încetinirea circulației, a respirației și prin vise; starea celui care doarme.
       • Somnul de veci (sau cel lung, veșnic) = moartea.
       • Expresia: A dormi somnul iepurelui = a dormi ușor, iepurește. A trage un (pui de) somn = a dormi (bine). A-l fura (pe cineva) somnul = a ațipi. Somn ușor, formulă prin care se dorește cuiva care se culcă somn liniștit. A-l păli (sau a-l toropi pe cineva) somnul sau a pica (sau a nu mai putea) de somn = a nu mai putea rezista nevoii de a dormi.
♦ figurat Stare de inerție; toropeală, amorțire.
♦ Necesitatea de a dormi; senzație provocată de această necesitate.

– latina somnus.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



SOMN
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN2 substantiv neutru Stare fiziologică normală și periodică de repaus a ființelor, necesară redresării forțelor, caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței, prin relaxare musculară, prin încetinirea circulației, a respirației și prin vise; starea celui care doarme.
♦ Somnul de veci (sau cel lung, veșnic) = moartea.
       • Expresia: A dormi somnul iepurelui = a dormi ușor, iepurește. A trage un (pui de) somn = a dormi (bine). A-l fura (pe cineva) somnul = a ațipi. Somn ușor, formulă prin care se dorește cuiva care se culcă somn liniștit. A-l păli (sau a-l toropi pe cineva) somnul sau a pica (sau a nu mai putea) de somn = a nu mai putea rezista nevoii de a dormi.
♦ figurat Stare de inerție; toropeală, amorțire.
♦ Necesitatea de a dormi; senzație provocată de această necesitate.

– latina somnus.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SOMN
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN1 (< limba slavă (veche) ) substantiv masculin Pește teleostean răpitor din familia Siluride, cu corpul masiv, fără solzi, trei perechi de mustăți la gură, dintre care o pereche, foarte lungi, pe falca superioară, celelalte două de pe falca inferioară mult mai scurte, și cu carne foarte gustoasă; trăiește în Dunăre, în lacuri și în râurile mari (Siluris glanis). Poate atinge 5 m lungime și 300-400 kg în greutate, majoritatea exemplarelor având însă 30-40 kg.
       • Somn pitic = pește teleostean răpitor din familia Ictaluride, originar din America de Nord, lung de 20-30 cm, greu de c. 200-300 g, cu gura mare cu patru perechi de mustăți (Ictalurus nebulosus). Introdus în România în diverse lacuri și heleșteie.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

SOMN
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN1, somni, substantiv masculin Pește răpitor de apă dulce, cu corpul lung uneori de mai mulți metri, fără solzi, lățit în partea dinainte, cu capul mare și turtit, cu gura largă și cu mustăți lungi, cu carnea albă și grasă (Silurus glanis). Sub stratul de struguri era o rogojină și dedesubt, reci și lipicioși, pescuiți în amurg, crapi, șalăi, albitură, plătici, somni grași și moi, cegi cu piele aspră. DUMITRIU, N. 232. Să ai la... vergi, niște sfori potrivite și extrem de tari, încît, încurcînd un somn de cinci și chiar de zece kilograme, să ai mulțămirea a-l putea scoate la mal. SADOVEANU, Î. A.

15.
       • Pană de somn vezi pană (II 7).

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

somn
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru somn:


2) somn n., plural urĭ (latina sŏmnus, somn, care vine din *sopnus, de unde și verbu sopire, a ațipi; vgr. ýpnos, ser. svap-na-s, somn, vechea slavă sŭpati, a dormi; italiana sonno, sard. sonnu, pv. vfr. somme, spaniolă sueño, pg. somno. vezi soporific, ipnotic). Starea de repaus în care omu și animalele dorm, adică, în mod natural, corpu lor își perde cunoștința și nu maĭ lucrează de cît inima, ceĭa ce se întlmplă obișnuit noaptea și excepțional ziua (invers la animalele de noapte): a-țĭ fi somn. figurat Iarna e somnu naturiĭ. Somn de moarte, de plumb, somn greŭ, adînc. Somnu veșnic, moartea.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

SOMN
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN1 somnuri n.

1) Stare fiziologică normală de repaus, care este necesară ființelor pentru reînnoirea forțelor vitale. somn adânc.
       • somn letargic stare patologică manifestată printr-un somn de durată foarte lungă. somn hibernal stare de amorțeală a unor animale în timpul iernii.

2) Stare a celui care doarme. * somn ușor formulă adresată cuiva înainte de culcare. A trage un pui de somn a dormi bine. A-l (cu)prinde (sau a-l fura) somnul a adormi; a ațipi. A dormi somnul de veci (sau cel lung) a fi mort. /<lat. somnus
Forme diferite ale cuvantului somn: somnuri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

somn
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru somn:


1) somn și (nord) som m. (infl.de somn 2, despre limba rusă som, poloneză sum [rut. limba bulgară sîrb. sam], despre germana salme, despre latina salmo, salmon. vezi somoteĭ, jemlugă). Un pește fără solzĭ, cu gura mare și lată, cu mustățĭ și trăitor pin Dunăre și rîurile vecine (silúrus glanis). Ajunge pînă la 2-3 metrĭ.

– Cînd e mic se numește moacă, dela 1-2 kg. somoteĭ, dela 2-8 laprac, de la 8-15 ĭarma, ĭar de la 15 în sus pană.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

SOMN
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN2 somni m. Pește dulcicol răpitor, de talie medie sau mare, cu corpul fără solzi, cu capul turtit și gura largă, înzestrată cu dinți, și două perechi de mustăți lungi, apreciat pentru carnea lui gustoasă (de culoare albă). /<bulg., limba sârbă, limba rusă, limba ucraineană som
Forme diferite ale cuvantului somn: somni

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

SOMN
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN1, somni, substantiv masculin Pește teleostean răpitor cu corpul lung, fără solzi, lățit în partea de dinainte, cu capul turtit, cu gura armată de dinți puternici și cu mustăți lungi (Silurus glanis).

– Din limba slavă (veche) somŭ. conform limba bulgară, limba rusă som.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SOMN
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN1, somni, substantiv masculin Pește teleostean răpitor cu corpul lung, fără solzi, lățit în partea dinainte, cu capul turtit, cu gura armată de dinți puternici și cu mustăți lungi (Silurus glanis).

– Din limba slavă (veche) somŭ. conform limba bulgară, limba rusă s o m.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

somn
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru somn:
somn n.

1. suspensiune naturală a simțurilor cu pierderea cunoștinței;

2. poftă mare de a dormi: nu mai pot de somn; somnul veșnic, moartea;

3. figurat stare de inerție: iarna e somnul naturei. [latina SOMNUS].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

somn
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru somn:
somn m. pește cu capul lățit și turtit de sus în jos, cel mai mare pește din Europa ajungând până la 3-4 metri (Silurus). [limba rusă SOMŬ (influențat de somn)].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SOMN
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN substantiv dormit, odihnă, repaus, (argotic) soileală. (După o oră de somn s-a sculat.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SOMN
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN soileală, soileanu, soilescovici, soilescu.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

SOMN
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN substantiv (ihtiologie; Silurus glanis) (rar) salmon.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

SOMN
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN substantiv (ihtiologie; Silurus glanis) (rar) salmon.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Somn
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Somn:
Somn ≠ nesomn, trezie, veghe, veghere
Definiție sursă: Dicționar de antonime

somn
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru somn:
somn (stare) substantiv neutru, plural sómnuri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

somn
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru somn:
somn (pește) substantiv masculin, plural somni
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

somn
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru somn:
somn1 (pește) substantiv masculin, plural somni
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

SOMN
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SOMN:
SOMN substantiv verbal mărgica cucului.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

somn
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru somn:
somn substantiv verbal MĂRGICA CUCULUI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

somn
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru somn:
somn2 (stare) substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'SOMN'
SOMITÁTESomlyóSOMMESOMMERFELDSOMNSOMNÁsomnacaiSOMNAMBÚLsomnambúlă

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL somn
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului somn dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
SOMN1 somnuri n.
Somn adânc.
       • somn letargic stare patologică manifestată printr-un somn de durată foarte lungă.
Somn hibernal stare de amorțeală a unor animale în timpul iernii.
* somn ușor formulă adresată cuiva înainte de culcare.
A trage un pui de somn a dormi bine.
A-l cuprinde sau a-l fura somnul a adormi; a ațipi.
A dormi somnul de veci sau cel lung a fi mort.
SOMN2 somni m.
După o oră de somn, s-a sculat.
După o oră de somn s-a sculat.

GRAMATICA cuvântului somn?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului somn.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul somn poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul somn sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul SOMN are forma: soamne
  • group icon La plural verbul SOMN se conjugă: ei ele soamne
    VEZI PLURALUL pentru somn la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE somn?
Vezi cuvântul somn desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul somn?
[ somn ]
Se pare că cuvântul somn are o silabă

EXPRESII CU CUVÂNTUL somn
Inţelegi mai uşor cuvântul somn dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Locuţiune adverbiala În sau prin somn = în timpul somnului, fiind adormit, dormind
A dormi somnul iepurelui = a dormi ușor, iepurește, vezi iepurește
♦ Somn de iarnă sau hibernal = starea de amorțire în care petrec iarna unele animale
Somnul plantelor = aplecarea frunzelor sau închiderea florilor în timpul nopții
Somnul de veci cel lung sau veșnic = moartea
Somnul de veci sau cel lung, veșnic = moartea
A dormi somnul iepurelui = a dormi ușor, iepurește
A trage un pui de somn = a dormi bine
A-l fura pe cineva somnul = a ațipi
A-l păli sau a-l toropi pe cineva somnul sau a pica sau a nu mai putea de somn = a nu mai putea rezista nevoii de a dormi
♦ Somnul de veci sau cel lung, veșnic = moartea
A dormi somnul iepurelui = a dormi ușor, iepurește
A trage un pui de somn = a dormi bine
A-l fura pe cineva somnul = a ațipi
A-l păli sau a-l toropi pe cineva somnul sau a pica sau a nu mai putea de somn = a nu mai putea rezista nevoii de a dormi
Pitic = pește teleostean răpitor din familia Ictaluride, originar din America de Nord, lung de 20-30 cm, greu de c



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL somn

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Cotă de întreținere?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
colaborator din redacția unei publicații care centralizează și coordonează materialul pregătit pentru tipar
afecțiune inflamatorie endemică, provocată de spirocheta borrelia burgdorferi și transmisă prin căpușile din genul lxodes
sumă de bani cu care fiecare dintre colocatari contribuie la cheltuielile comune de întreținere a imobilului respectiv
insuficientă maturație ovariană la pubertate
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?