 | as |
|
| Special [ spe-ci-al ] VEZI SINONIME PENTRU special PE ESINONIME.COM definiția cuvântului special în mai multe dicționareDefinițiile pentru special din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPECIAL: SPECIÁL, -Ă, speciali, -e, adjectiv Care se deosebește de alte lucruri asemănătoare prin particularități care îi sînt proprii; care este făcut, destinat, rezervat pentru un anumit scop; prin extensie care iese din comun, este deosebit de bun, de valoros; excepțional. Am dat un examen special și am intrat în corpul jandarmilor. SADOVEANU, P. M. 106. Făcuse un drum la București, numai să obțină de la corp mutarea unui bucătar special la popota regimentului. C. PETRESCU, Î. I 8. Cei mai mulți cereau trupe speciale, să-i însoțească la moșiile lor. REBREANU, R. II 228. Mîni-poimîni are să-i vie decorația și mi-a promis colonelul că i-o va trimite dînsul printr-un delegat special. MIRONESCU, S. A. 108. • (Adverbial) Să se prezinte la un concurs cu lucrări special pregătite. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 356, 5/1. • Locuţiune adverbiala În special = mai ales, îndeosebi, anume; în mod particular, în speță. La început avea numai îngrijirea celor doi copilași, în special să-i învețe franțuzește, dar ajunsese cu timpul să facă toată treaba casei. BART, E. 315. ♦ (Despre ediții de presă, despre publicații) Publicat cu ocazia unui eveniment important sau la o dată festivă. Vă voi expedia la verb reflexiv:eme, pentru numărul special, o cronică anume. CARAGIALE, O. VII 429. – Pronunțat: -ci-al. Forme diferite ale cuvantului special: special-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SPECIAL: SPECIÁL, -Ă, speciali, -e, adjectiv Care se deosebește de alte lucruri asemănătoare prin trăsături care îi sunt proprii; care se află numai la un lucru sau la o anumită categorie de lucruri; (adesea adverbial) care este făcut, destinat, rezervat pentru a corespunde unui anumit scop; prin extensie ieșit din comun, deosebit de bun, de valoros; excepțional. • Locuţiune adverbiala În special = mai ales, îndeosebi; în mod particular; în speță. ♦ (Despre ediții de presă, publicații) Publicat cu o ocazie deosebită sau la o dată festivă. ♦ Care aparține unei anumite specialități (1), de strictă specialitate. [ pronunție: -ci-al] – Din limba franceza spécial, latina specialis. Forme diferite ale cuvantului special: special-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SPECIAL: SPECIÁL, -Ă, speciali, -e, adjectiv Care se deosebește de alte lucruri asemănătoare prin trăsături care îi sunt proprii; care se află numai la un lucru sau la o anumită categorie de lucruri; (adesea adverbial) care este făcut, destinat, rezervat pentru a corespunde unui anumit scop; prin extensie ieșit din comun, deosebit de bun, de valoros; excepțional. • Locuţiune adverbiala În special = mai ales, îndeosebi; în mod particular; în speță. ♦ (Despre ediții de presă, publicații) Publicat cu o ocazie deosebită sau la o dată festivă. ♦ Care aparține unei anumite specialități (1), de strictă specialitate. [ pronunție: -ci-al] – Din limba franceza spécial, latina specialis. Forme diferite ale cuvantului special: special-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SPECIAL: SPECIÁL specială (speciali, speciale) și adverbial 1) Care este cu însușiri deosebite; particular. Caz special. Timbru special. • În special a) îndeosebi; mai ales; b) în (mod) particular. 2) Care are o anumită menire; destinat pentru un anumit scop. Fond special. Corespondent special. 3) Care constituie o excepție; întrebuințat în circumstanțe extraordinare. Autorizație specială. 4) Care este realizat cu o anumită ocazie. Ediție specială. 5) Care este caracteristic pentru o anumită specialitate; de specialitate. Învățământ special. 6) Care este făcut în mod intenționat; înadins; anume; dinadins. [silabe -ci-al] /<lat. specialis, limba franceza special, germana speziell Forme diferite ale cuvantului special: specială Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SPECIAL: SPECIAL adjectiv, adverb 1. adjectiv anume, anumit, aparte, deosebit, (învechit și popular) osebit. (Cu o metodă special.) 2. adjectiv aparte, deosebit, distinct, separat. (Un capitol special din lege.) 3. adjectiv aparte, deosebit, particular, specific, sui-generis. (Un gust special.) 4. adjectiv aparte, deosebit, individual, neobișnuit, singular, (livresc) insolit. (Un caz special.) 5. adjectiv specializat. (Se recurge la limbajele special.) 6. adjectiv particular. (Disciplinele special.) 7. adjectiv extraordinar. (O comisie, o sesiune special.) 8. adverb anume, (învechit) specialmente. (M-am dus special la el.) 9. adverb anume, dinadins, expres, intenționat, înadins. (A procedat special în acest sens.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru special: *speciál, -ă adjectiv (latina specialis, limba franceza special). Particular, propriŭ unuĭ lucru, deosebit de altele: studiĭ, calitățĭ, aptitudinĭ speciale. Care are studiĭ saŭ aptitudinĭ speciale: oamenĭ specialĭ. La care se învață științe deosebite: școale speciale (comerciale de artilerie, de geniŭ, de inginerie ș. a.), arme speciale (artilerie, geniŭ, marină, aviațiune). adverb În mod special: medicament recomandat special pentru asta. În special, în mod special: ițĭ recomand asta în special. vezi comun, general. Forme diferite ale cuvantului special: special-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SPECIAL: SPECIÁL, -Ă adjectiv 1. Care se aplică numai la un lucru sau la o anumită categorie de lucruri; anumit, deosebit. ♦ În special = mai ales, îndeosebi, în mod particular. ♦ Făcut, scos cu o anumită ocazie. 2. De (strictă) specialitate. [pronume -ci-al. / conform limba franceza spécial, italiana speciale, latina specialis < species]. Forme diferite ale cuvantului special: special-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SPECIAL: SPECIÁL, -Ă adjectiv 1. care se aplică numai la un lucru sau la o anumită categorie de lucruri; anumit, deosebit. ♦ în special = mai ales, îndeosebi. • făcut cu o anumită ocazie. 2. de (strictă) specialitate. (< limba franceza spécial, latina specialis) Forme diferite ale cuvantului special: special-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru SPECIAL: SPECIÁL, -Ă adjectiv (conform limba franceza spécial, italiana speciale, latina specialis < species): în sintagma limbă specială (vezi). Forme diferite ale cuvantului special: special-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru special: speciál (ieșit din comun) (-ci-al) adjectiv masculin, plural speciáli; forme speciálă, plural speciále Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru special: speciál adjectiv masculin (silabe -ci-al), plural speciáli; forme singular speciálă, plural speciále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru special: special a. ce ține excluziv de un lucru: studii speciale. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SPECIAL: SPECIÁL adjectiv verbal specialist. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru special: special adjectiv verbal SPECIALIST. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SPECIAL' SPEAKERspeánăspebeluíșpecSPECIÁLspecialăSPECIALÍSTspecialístăSPECIALITÁTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL special Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului special dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SPECIÁL specială speciali, speciale și adverbial 1 Care este cu însușiri deosebite; particular. Caz special. Timbru special. • În special a îndeosebi; mai ales; b în mod particular. Fond special. Corespondent special. Autorizație specială. Ediție specială. Învățământ special. Cu o metodă special. Un capitol special din lege. Un gust special. Un caz special. Se recurge la limbajele special. Disciplinele special. O comisie, o sesiune special. M-am dus special la el. A procedat special în acest sens. Un gust special. Un caz special. Se recurge la limbajele special. Disciplinele special. O comisie, o sesiune special. M-am dus special la el. A procedat special în acest sens. |
GRAMATICA cuvântului special? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului special. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul special poate fi: adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE special? Vezi cuvântul special desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul special?[ spe-ci-al ] Se pare că cuvântul special are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL special Inţelegi mai uşor cuvântul special dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala În special = mai ales, îndeosebi, anume; în mod particular, în speță Locuţiune adverbiala În special = mai ales, îndeosebi; în mod particular; în speță Locuţiune adverbiala În special = mai ales, îndeosebi; în mod particular; în speță ♦ În special = mai ales, îndeosebi, în mod particular ♦ în special = mai ales, îndeosebi |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL special |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: cămașa-broaștei?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
