 | as |
|
| Spiţă [ spi-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU spiţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului spita în mai multe dicționareDefinițiile pentru spita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPIȚĂ: SPÍȚĂ, spițe, substantiv feminin 1. Fiecare dintre barele subțiri de metal, de lemn, de sîrmă etc. care leagă, în formă de rază, cercul sau obezile roții (unui vehicul) de butucul sau centrul ei. Harabaua se oprise pe un povîrniș... Toader își chibzui umărul în stinghie și apucă roata de spițe: Mînați măi! despre ZAMFIRESCU, R. 241. Morile vuiesc pe malul stîng, învălmășind în spițele roatelor talazurile albite. DELAVRANCEA, T. 115. Lovindu-se ei așa de verb reflexiv:o cîteva ori, iată că la o lovitură de acestea li sar cîte trei spițe din roate. SBIERA, P. 104. ♦ Stinghie, spetează. Cîrîitoarea... este un aparat de lemn cu mai multe spițe, care, învîrtindu-se, lovesc un clempuș și-l fac să scîrțîie. PAMFILE, I. C. 140. 2. Fiecare dintre treptele unei scări (portative); fuscel. (figurat, cu pronunțare regională) Cîte soiuri de momițe Am văzut în viața mea, Tot sărind din schițe-n schițe Pe a lumii scară grea! ALECSANDRI, T. 182. 3. figurat Grad de rudenie; neam; prin extensie origine, naționalitate. S-ar fi trăgînd, după spiță, din franțuji, și mai de dincolo. DELAVRANCEA, O. II 174. Erau și neamuri așa mai departe, a cincea, a șasea spiță. RETEGANUL, P. I 30. • Spița neamului = arbore genealogic. Se încăpățîna să stabilească... spița neamului din care cobora. BART, S. M. 106. Mă întrebă de tată, mamă, frați, surori, parc-ar fi voit să-mi afle spița neamului. GANE, N. II 90. Vezi, aci nu prea știu bine cum vine spița neamului, dar știu de bună seamă că ne rudim. GHICA, S. A. 113. ♦ Rang, grad, treaptă (de boierie). Împăratul... mulțumi tuturora după spița diregătoriei. DELAVRANCEA, S, 85. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SPIȚĂ: SPÍȚĂ, spițe, substantiv feminin 1. Fiecare dintre bucățile de lemn sau dintre barele subțiri de metal care leagă cercul sau obezile unei roți de butucul sau de centrul ei. ♦ Stinghie, spetează. 2. Fiecare dintre treptele unei scări; fuscel. 3. figurat Grad de rudenie; neam; totalitatea persoanelor care descind din aceeași persoană; prin extensie origine. • Spița neamului = arbore genealogic. 4. Unitate biologică formată din lanțuri de specii care au derivat una din alta în decursul istoriei lor. – Din limba bulgară, sârbo-croată spica. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SPIȚĂ: SPÍȚĂ, spițe, substantiv feminin 1. Fiecare dintre bucățile de lemn sau dintre barele subțiri de metal care leagă cercul sau obezile unei roți de butucul sau de centrul ei. ♦ Stinghie, spetează. 2. Fiecare dintre treptele unei scări; fuscel. 3. figurat Grad de rudenie; neam; totalitatea persoanelor care descind din aceeași persoană; prin extensie origine. • Spița neamului = arbore genealogic. 4. Unitate biologică formată din lanțuri de specii care au derivat una din alta în decursul istoriei lor. – Din limba bulgară, limba sârbă spica. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SPIȚĂ: SPÍȚĂ spitae forme 1) Fiecare dintre piesele care leagă obada unei roți cu butucul acesteia. 2) figurat Grad de rudenie. * Neam de pe a șaptea spita rudă foarte îndepărtată. 3) Totalitate a celor care își trag obârșia dintr-un strămoș comun. * spitaa neamului arbore genealogic. /<bulg., limba ucraineană spica Forme diferite ale cuvantului spita: spitae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru spiță: spíță forme, plural e (limba bulgară limba rusă spica, despre germana spitze). Vechĭ. Treaptă la o scară mobilă. Azĭ. Fie-care din bețele care unesc obada cu butucu roateĭ și care-s așezate ca niște raze. figurat Învudire, genealogie, arbore, genealogic: spița neamuluĭ. – În est schiță. vezi dungă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SPIȚĂ: SPIȚĂ s. 1. (tehnic) fuscel, treaptă, (regional) cui, pretcă, stinghie. (spita unei scări de lemn.) 2. neam, seminție, viță, (livresc) stirpe, (Transilvania) porodiță, (învechit) rod, soi, stepenă. (Oameni din aceeași spita.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru spiță: spiță forme 1. fiecare din razele unei roate; 2. figurat grad de înrudire, arbore genealogic: i-am văzut chiar spița pe pergament lucrată AL. [limba rusă SPIȚA (din nemțesc Spitze)]. vezi schiță. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SPIȚĂ: SPÍȚĂ substantiv verbal ceatlău, cruce, demnitate, genealogie, generație, naștere, obârșie, origine, proveniență, rang, spetează, șiștor, titlu, treaptă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru spiță: spiță substantiv verbal CEATLAU. CRUCE. DEMNITATE. GENEALOGIE. GENERAȚIE. NAȘTERE. OBÎRȘIE. ORIGINE. PROVENIENȚĂ. RANG. SPETEAZĂ. ȘIȘTOR. TITLU. TREAPTĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru spiță: spíță substantiv feminin, genitiv dativ articulat spíței; plural spíțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru spiță: spíță substantiv feminin, genitiv dativ articulat spíței; plural spíțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SPITA' spirtuiálăspirtuítȘPISȘPIȚSPÍȚĂȘPIȚÁCȘPITÁISPITÁLSPITALAGIOÁICĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL spiță Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului spiță dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SPÍȚĂ spițăe forme 1 Fiecare dintre piesele care leagă obada unei roți cu butucul acesteia. * Neam de pe a șaptea spiță rudă foarte îndepărtată. * spițăa neamului arbore genealogic. Spiță unei scări de lemn. Oameni din aceeași spiță. Spiță la o succesiune. Spiță unei scări de lemn. Oameni din aceeași spiță. |
GRAMATICA cuvântului spiță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului spiță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul spiță poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE spiţă? Vezi cuvântul spiţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul spiţă?[ spi-ţă ] Se pare că cuvântul spiţă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL spiță Inţelegi mai uşor cuvântul spiță dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Spița neamului = arbore genealogic Spița neamului = arbore genealogic Spița neamului = arbore genealogic |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL spiță |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A nu ști încotro să sau, tranzitiv, s-o deie sau dea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul spiță are forma: spíțe
