 | as |
|
| Spovedire [ spo-ve-di-re ] VEZI SINONIME PENTRU spovedire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului spovedire în mai multe dicționareDefinițiile pentru spovedire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SPOVEDIRE: SPOVEDIRE s. 1. (termen bisericesc) mărturisire, spovedanie, (învechit și popular) spovadă, (învechit și regional) spovedeală, (învechit) mărturisitură. (spovedire făcută preotului.) 2. destăinuire, dezvăluire, divulgare, împărtășire, încredințare, mărturisire, revelare. (spovedire unui secret.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SPOVEDIRE: SPOVEDÍRE, spovediri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) spovedi; destăinuire, mărturisire. – vezi spovedi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SPOVEDIRE: SPOVEDÍRE, spovediri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) spovedi; destăinuire, mărturisire. – vezi spovedi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPOVEDIRE: SPOVEDÍRE, spovediri, substantiv feminin (termen bisericesc) Acțiunea de a (se) spovedi; destăinuire, confesiune. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru spovedire: spovedíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat spovedírii; plural spovedíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru spovedire: spovedíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat spovedírii; plural spovedíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SPOVEDIRE' SPOVEDÁNIESPOVEDEÁLĂspovedéscSPOVEDÍSPOVEDÍRESPOVEDÍTSPOVEDITÓRspovédnicspoveduí |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL spovedire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului spovedire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Spovedire făcută preotului. Spovedire unui secret. Spovedire făcută preotului. Spovedire unui secret. |
GRAMATICA cuvântului spovedire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului spovedire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul spovedire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE spovedire? Vezi cuvântul spovedire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul spovedire?[ spo-ve-di-re ] Se pare că cuvântul spovedire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL spovedire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compuse: ihtiologie mațe-negre?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul spovedire are forma: spovedíri
