 | as |
|
| Spulberătură [ spul-be-ră-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU spulberătură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului spulberatura în mai multe dicționareDefinițiile pentru spulberatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPULBERĂTURĂ: SPULBERĂTÚRĂ, spulberături, substantiv feminin Zăpadă spulberată de vînt. Era atîta spulberătură de zăpadă, încît ți se părea că se dărîmă cerul. SANDU-ALDEA, U. P. 60. ♦ (Cu sens colectiv) Lucruri spulberate, împrăștiate. De jur împrejur sta în iarbă o largă spulberătură de fulgi cenușii, ca după o încăierare între vulturi. GALACTION, O. I 168. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SPULBERĂTURĂ: SPULBERĂTÚRĂ, spulberături, substantiv feminin (Rar) Zăpadă, praf, frunze etc. spulberate de vânt; prin extensie lucruri împrăștiate, răspândite în toate părțile. – Spulbera + sufix -ătură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SPULBERĂTURĂ: SPULBERĂTÚRĂ, spulberături, substantiv feminin (Rar) Zăpadă, praf, frunze etc. spulberate de vânt; prin extensie lucruri împrăștiate, răspândite în toate părțile. – Spulbera + sufix -ătură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru spulberătură: spulberătúră (rar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat spulberătúrii; plural spulberătúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru spulberătură: spulberătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat spulberătúrii; plural spulberătúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru spulberătură: spulberătură forme, plural ĭ. Lucru spulberat de vînt (de ex., zăpadă). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru spulberătură: spulberătură substantiv verbal DUMBEȚ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SPULBERATURA' SPULBERÁRESPULBERÁTSPULBERÁTICSPULBERĂTÓRSPULBERĂTÚRĂspulberíșspulberósSPUMÁSPUMA-CÁLULUI |
GRAMATICA cuvântului spulberătură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului spulberătură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul spulberătură poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE spulberătură? Vezi cuvântul spulberătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul spulberătură?[ spul-be-ră-tu-ră ] Se pare că cuvântul spulberătură are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL spulberătură |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i ține cuiva inima?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul spulberătură are forma: spulberătúri
