eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție stabil


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Stabil [ sta-bil ]
VEZI SINONIME PENTRU stabil PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului stabil în mai multe dicționare

Definițiile pentru stabil din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STABIL:
STABÍL, -Ă, stabili, -e, adjectiv

1. (Despre obiecte) Care e bine așezat, bine fixat, care nu se răstoarnă, nu se clatină; solid.
♦ (Despre substanțe) Care nu se descompune de la sine, care nu poate fi descompus decît cu greu într-o reacție.

2. (Despre abstracte) Care nu e supus fluctuațiilor, care nu se schimbă; statornic, ferm. Timp stabil. Valută stabilă.
       • Echilibru stabil vezi echilibru.

 3. (Despre populații, în opoziție cu nomad) Care locuiește permanent în același loc, statornic. Populație stabilă.
Forme diferite ale cuvantului stabil: stabil-Ă
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

STABIL
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STABIL:
STABIL adjectiv

1. fix, imobil, neclintit, nemișcat, (rar) nemișcător, (popular) nesmintit, (învechit) neclătit. (Un stîlp stabil.)

2. fix, permanent, statornic. (O așezare stabil.)

3. fixat, sedentar, statornic, (învechit) așezător, stătător. (Populații stabil.)

4. statornic, (popular) vătraș. (Țigani stabil.)

5. consecvent, constant, neschimbat, neschimbător, statornic. (stabil în sentimente.)

6. durabil, statornic, trainic, (învechit) stătător. (O stare sufletească stabil.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

STABIL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STABIL:
STABÍL, -Ă, stabili, -e, adjectiv

1. Care este bine așezat sau fixat, care nu se răstoarnă, care nu se clatină; trainic, solid.

2. Care nu se schimbă, care nu fluctuează; statornic; ferm.
♦ (Despre substanțe) Care nu se descompune de la sine; care nu poate fi descompus (decât cu greu) într-o reacție.
♦ (Despre populații) Care locuiește permanent în același locuțiune

– Din latina stabilis.
Forme diferite ale cuvantului stabil: stabil-Ă
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

STABIL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STABIL:
STABÍL, -Ă, stabili, -e, adjectiv

1. Care este bine așezat sau fixat, care nu se răstoarnă, care nu se clatină; trainic, solid.

2. Care nu se schimbă, care nu fluctuează; statornic; ferm.
♦ (Despre substanțe) Care nu se descompune de la sine; care nu poate fi descompus (decât cu greu) într-o reacție.
♦ (Despre populații) Care locuiește permanent în același locuțiune

– Din latina stabilis.
Forme diferite ale cuvantului stabil: stabil-Ă
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

stabil
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru stabil:
*stábil, -ă adjectiv (latina stábilis, despre stare, a sta în picioare). Bine așezat (înțepenit, fundat): casă stabilă. mecanică Echilibru stabil, starea unuĭ corp care, dacă e clătinat, pin simplu efect al greutățiĭ luĭ, îșĭ reĭa prima pozițiune. figurat Statornic, durabil: pace stabilă. S. forme Motor (vapor) stabil. adverb În mod stabil.

– Fals stabíl (maĭ ales că limba franceza e stable!).
Forme diferite ale cuvantului stabil: stabil-ă
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

STABIL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STABIL:
STABÍL stabilă (stabili, stabile)

1) Care rămâne în aceeași stare; bine așezat sau fixat; neclintit; imobil.

2) Care se menține la același nivel; cu nivel constant; neschimbat; statornic.

3) Care locuiește permanent în același loc; cu loc de trai neschimbat; sedentar. /<lat. stabilis, italiana stabile
Forme diferite ale cuvantului stabil: stabilă
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

STABIL
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru STABIL:
STABÍL, -Ă adjectiv

1. Trainic, bine așezat, solid.
♦ (chimie; despre substanțe) Care nu se descompune de la sine.

2. Statornic.
♦ Durabil, permanent.

3. (Despre populații) Care locuiește permanent în același locuțiune [conform latina stabilis, italiana stabile].
Forme diferite ale cuvantului stabil: stabil-Ă
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

STABIL
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru STABIL:
STABÍL, -Ă adjectiv

1. trainic, bine așezat, solid.
       • (despre substanțe) care nu se descompune de la sine.

2. statornic.
       • durabil, permanent.

3. (despre populații) care locuiește permanent în același locuțiune (< latina stabilis, italiana stabile)
Forme diferite ale cuvantului stabil: stabil-Ă
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

Stabil
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Stabil:
Stabil ≠ fluctuant, instabil, mobil, neconstant, schimbător, variabil, nestabil
Definiție sursă: Dicționar de antonime

stabil
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru stabil:
stabíl adjectiv masculin, plural stabíli; forme singular stabílă, plural stabíle
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

stabil
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru stabil:
stabíl adjectiv masculin, plural stabíli; forme stabílă, plural stabíle
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

stabil
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru stabil:
stabil a.

1. statornic;

2. figurat durabil.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'STABIL'
ȘTABștab-ofițérStabat-MaterStabiaSTABÍLSTABILÍSTABILIMÉNTSTABILÍRESTABILÍT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL stabil
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului stabil dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Un stîlp stabil.
O așezare stabil.
Populații stabil.
Țigani stabil.
Stabil în sentimente.
O stare sufletească stabil.
STABÍL stabilă stabili, stabile 1 Care rămâne în aceeași stare; bine așezat sau fixat; neclintit; imobil.
O așezare stabil.
Populații stabil.
Țigani stabil.

GRAMATICA cuvântului stabil?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului stabil.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul stabil poate fi: adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul stabil sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE stabil?
Vezi cuvântul stabil desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul stabil?
[ sta-bil ]
Se pare că cuvântul stabil are două silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL stabil

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Compuse: bună-credință substantiv feminin?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
piatră de fildeș, de agat sau de onix, de forma unei lopățele sau a unui pinten, prevăzută cu un mâner de lemn, care servește la lustruirea aurului sau a vopselei aplicate pe marginile foilor la cărți și la reviste
a fi preocupat, chinuit de ceva
a obligație de comportare corectă pe care părțile trebuie s-o respecte la încheierea și la executarea contractelor sau, în cazul statelor, a tratatelor; b convingere a unei persoane că acționează în temeiul unui drept și conform cu legea
plantă erbacee ornamentală cu tulpina dreaptă și flori galbene helichrysum orientale
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app