eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție staret


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Stareţ [ sta-reţ ]
VEZI SINONIME PENTRU stareţ PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului staret în mai multe dicționare

Definițiile pentru staret din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STAREȚ:
STÁREȚ, stareți, substantiv masculin Conducător al unei mănăstiri de călugări; egumen. Toți monahii erau în strane... și slujea părintele arhimandrit Visarion, starețul. SADOVEANU, B. 69. Alăturea stă mormîntul monahului Platon, ucenic a cuviosului stareț Paisie. NEGRUZZI, S. I 215.

– Variantă: stáriț (CREANGĂ, A. 76) substantiv masculin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

stareț
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru stareț:
stáreț (vest) și stáriț (est) m. (vechea slavă starĭcĭ, bătrîn [substantiv], despre starŭ, bătrîn [adj.], rus, stárec, bătrîn, stariț. Cp. cu senior). Egumen, șefu uneĭ mînăstirĭ. Staroste, decan (Vechĭ): staretu bresleĭ. Șefu călușarilor ( vezi primicer).

– Fem. stáriță forme, plural e (vechea slavă starica). vezi prepozit.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

STAREȚ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STAREȚ:
STÁREȚ, -Ă, stareți, -e, substantiv masculin și forme Persoană (călugăr sau călugăriță) care conduce o mănăstire; egumen. [Variante: (regional) stáriț, -ă substantiv masculin și forme]

– Din limba slavă (veche) starici.
Forme diferite ale cuvantului staret: staret-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

STAREȚ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STAREȚ:
STÁREȚ, -Ă, stareți, -e, substantiv masculin și forme Persoană (călugăr sau călugăriță) care conduce o mănăstire; egumen. [Variante: (regional) stáriț, -ă substantiv masculin și forme]

– Din limba slavă (veche) starici.
Forme diferite ale cuvantului staret: staret-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

STAREȚ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STAREȚ:
STAREȚ substantiv (termen bisericesc) egumen, (astăzi rar) superior, (învechit și regional) staroste, (învechit) prot. (staret al mănăstirii Putna.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

STAREȚ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STAREȚ:
STÁREȚ staretă (stareti, starete) m. și forme Conducător al unei mănăstiri; egumen. /<sl. starici, starica
Forme diferite ale cuvantului staret: staretă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

stareț
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru stareț:
stareț m. egumen. [Rus, STAREȚŬ, bătrân și călugăr în vârstă].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

stareț
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru stareț:
stáreț substantiv masculin, plural stáreți
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

stareț
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru stareț:
stáreț substantiv masculin, plural stáreți
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat